Psaltirea 74

1Întru sfârșit, să nu strici. Psalmul cântării lui Asaf. Mărturisì-ne-vom ție Dumnezeule, mărturisì-ne-vom ție și vom chemà numele tău.

2Povestì-voiu toate minunile tale, când voiu luà vreme, eu dreptate voiu judecà.

3Topitu-s’a pământul și toți cei ce lăcuesc pre dânsul, eu am întărit stâlpii lui.

4Zis-am celor fărădelege: nu faceți fărădelege, și celor ce greșesc: nu vă înălțați cornul.

5Nu vă ridicați asupra înălțimei cornul vostru, și nu grăiți împrotiva lui Dumnezeu nedreptate.

6Că nici dela răsărituri, nici dela apusuri, nici dela munți pustii, că Dumnezeu judecător este.

7Pre acesta smerește și pre acesta înalță, că paharul este în mâna Domnului cu vin neamestecat, plin de amestecătură.

8Și a turnat din cesta în cela, însă drojdiile lui nu s’au deșertat, beà-vor toți păcătoșii pământului.

9Iar eu mă voiu bucurà în veac, cântà-voiu Dumnezeului lui Iacov.

10Și toate coarnele păcătoșilor voiu zdrobì, și se va înălțà cornul dreptului.