Psaltirea 25

1Întru sfârșit. Psalmul lui David. Judecă-mă Doamne, că eu întru nerăutatea mea am umblat, și spre Domnul nădăjduind, nu voiu slăbì.

2Ispitește-mă Doamne și mă cearcă; aprinde rărunchii mei și inima mea.

3Că mila ta înaintea ochilor mei este; și bine am plăcut întru adevărul tău.

4Nu am șezut cu adunarea deșertăciunei, și cu călcătorii de lege nu voiu intrà.

5Urît-am adunarea celor ce viclenesc, și cu cei necredincioși nu voiu ședeà.

6Spălà-voiu întru cei nevinovați mâinile mele, și voiu încunjurà jertfelnicul tău Doamne.

7Ca să auz glasul laudei tale și să povestesc toate minunile tale.

8Doamne iubit-am bunăcuviința casei tale și locul lăcașului slavei tale.

9Să nu pierzi cu cei necredincioși sufletul meu, și cu bărbații sângiuriior vieața mea.

10Întru ale cărora mâini sunt fărădelegile, dreapta lor s’a umplut de daruri.

11Iar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbăvește-mă Doamne, și mă miluește.

12Piciorul meu a stătut întru îndreptare; întru adunări bine te voiu cuvântà Doamne.