Nimic nou sub soare

Zicala vine din primul capitol al cărții Eclisiastul. Titlul ei ebraic este „Cuvintele lui Kohelet”, un cuvânt pentru cel care vorbește unei adunări; Biblia 1914 îl redă prin „Eclisiastul”. El se numește pe sine fiul lui David, împărat în Ierusalim. După o tradiție îndelungată, el este Solomon; după altă părere, un scriitor de mai târziu a vorbit cu glasul lui Solomon, iar datele propuse merg de pe la 940 î.Hr. până în secolul al III-lea î.Hr. Fragmentele cărții găsite la Qumran, lângă Marea Moartă, au fost copiate în secolul al II-lea î.Hr. Capitolul privește lumea: neamurile trec și vin, soarele răsare și apune, vântul se tot învârte, toate pâraiele intră în mare, „și marea nu se umple”. Apoi vine rândul: „Ce este ce a fost? Ceeace va să fie, și ce este ce s’a făcut? Aceea ce se va face; și nimic nu este nou supt soare” (Eclisiastul 1:9).

Astăzi oamenii spun „nimic nou sub soare” când o modă, o invenție sau o ceartă se dovedește a fi una veche în haine noi — de pildă o dietă „nouă” care era la modă acum o sută de ani. Se spune adesea ridicând din umeri.