Înțelepciunea lui Isus Sirah 49

1Pomenirea lui Iosie întru tocmirea tămâiei meșteșugită cu lucrul făcătorului de mir.

2În toată gura, ca mierea se va îndulcì și ca muzica la ospățul vinului.

3Acesta s’a îndreptat, când s’a întors poporul, și a stricat urîciunile fărădelegii.

4Îndreptat-a către Domnul inima sa în zilele celor fărădelege, întărit-a buna credință.

5Afară de David și de Ezechia și de Iosiea, toți au păcătuit.

6Pentrucă au părăsit legea celui prea Înalt; împărații lui Iuda au încetat, pentrucă au dat cornul său altora, și mărirea sa neamului strein.

7Ars-au cetatea cea aleasă a sfințirei, și au pustiit căile ei prin mâna lui Ieremia.

8Că l-a chinuit pre el și în mitras s-a sfințit proroc, ca să desrădăcineze și să necăjească și să piarză, asemenea să zidească și să sădească.

9Iezechiil cel ce a văzut vedeniea mărirei, care i-au arătat lui pre carul Heruvimilor.

10Că și-au adus aminte de vrăjmași cu ploaie, și bine au făcut celor ce și-au îndreptat căile.

11Și oasele celor doisprezece Prooroci, să odrăslească din locul lor.

12Și au mângâiat pre Iacov, și i-au mântuit pre ei cu credința nădejdei.

13Cum vom mărì pre Zorovavel? Că și el este ca o pecete în mâna dreaptă.

14Așà Isus fiul lui Iosedec, carii în zilele lor au zidit casă și au înălțat Biserică sfântă Domnului, gătită spre mărire veșnică.

15Și pomenirea lui Neemiea este întru multă vreme, cel ce ne-a ridicat nouă zidurile cele căzute și a întărit porți și zăvoare și a ridicat casele noastre.

16Nici unul nu s’a făcut ca Enoh pre pământ, pentru că și el s’a luat de pre pământ.

17Nici ca Iosif s’a făcut bărbat povățuitor fraților, întărire poporului și oasele lui s’au cercetat.

18Sit și Sim între oameni s’au mărit, și mai mult decât tot viețuitorul întru zidirea lui Adam.