Înțelepciunea lui Isus Sirah 10

1Judecătorul înțelept va învățà pre poporul său, și povățuirea celui înțelept cu rânduială va fì.

2După cum este judecătorul poporului, așà sunt și slugile lui, și cum este mai marele cetăței, așà sunt toți cei ce lăcuesc într’însa.

3Împăratul neînvățat va pierde pre poporul său, și cetatea se va lăcuì prin înțelepciunea celor puternici.

4În mâna Domnului este stăpânirea pământului, și în vremea sa va ridicà pre cel folositor preste dânsul.

5În mână Domnului este sporul omului, și pre fața cărturarului va pune mărirea sa.

6Pentru toată nedreptatea să nu te mânii pre aproapele, și nimic nu face cu fapte semețe.

7Urîtă este înaintea Domnului și înaintea oamenilor trufia, și dela amândoi se leapădă păcatul nedreptăței.

8Împărăția dela un neam la alt neam se mută pentru strâmbătăți și pentru semeții și pentru avuții.

9Pentruce se trufește pământul și cenușa, că în vieață am lepădat cele dinlăuntru ale lui?

10Boala îndelungată o tae doftorul, și împăratul astăzi este și mâine va murì.

11Că murind omul, va moștenì șerpi și hiare și viermi.

12Începutul trufiei omului este a părăsì pre Dumnezeu, și a’și întoarce inima sa dela cel ce l-au făcut pre el.

13Că începutul păcatului este trufiea, și cel ce o ține pre ea va plouà urâciune.

14Pentru aceea minunate certări au adus Domnul, și i-au surpat pre ei până în sfârșit.

15Scaunele celor mai mari le-au surpat Domnul, și au pus pre cei blânzi în locul lor.

16Rădăcinile neamurilor le-au smuls Domnul, și au răsădit pre cei smeriți în locul lor.

17Țările neamurilor le-au surpat Domnul, și le-au stricat pre ele până la temeliile pământului.

18Uscat-au dintru ei, și i-au pierdut pre ei, și au făcut să înceteze de pre pământ pomenirea lor.

19Nu s’au zidit oamenilor trufia, nici urgia mâniei la nașterile muierilor.

20Sămânță cinstită, care este? Sămânța omului.

21Sămânță cinstită, care este? Cei ce se tem de Domnul.

22Sămânță necinstită, care este? Sămânța omului.

23Sămânță necinstită, care este? Cei ce nu țin poruncile.

24Între frați povățuitorul lor cinstit este, și cei ce se tem de Domnul înaintea ochilor lui.

25Lauda celui bogat și a celui cinstit și a celui sărac, este frica Domnului.

26Nu este drept a batjocorì pre săracul cel înțelept, și nu se cade a mărì pre omul cel păcătos.

27Cel mare și judecătorul și cel puternic se va mărì, și nici unul dintru ei nu este mai mare decât cel ce se teme de Domnul.

28Robului celui înțelept îi va slujì cei slobozi, și bărbatul înțelept nu va cârtì când se dojenește.

29Nu te face înțelept când faci lucrul tău, nu te mărì în vremea necazului tău.

30Mai bun este cel ce lucrează întru toate decât cel ce umblă, sau se mărește și este lipsit de pâine.

31Fiule, întru blândețe mărește sufletul tău și îi dă lui cinste după vrednicia lui.

32Pre cel ce păcătuește asupra sufletului său, cine’l va îndreptà? Și cine va cinstì pre cel ce’și face de ocară vieața sa?

33Săracul se cinstește pentru știința sa și cel bogat se cinstește pentru avuțiile sale.

34Iar cel ce se laudă întru sărăcie, dar în avuție cu cât? Și cel nelăudat întru avuție, dar în sărăcie cu cât?