Înțelepciunea lui Isus Sirah 48

1Și s’a sculat prorocul Ilie ca focul, și cuvântul lui ca făclia ardeà.

2Care a adus preste ei foamete, și cu râvna sa i-a împuținat pre ei.

3Cu cuvântul Domnului a oprit cerul, și de trei ori a pogorît foc.

4Cât te-ai mărit Ilie întru minunile tale? Și cine este asemenea ție, ca să se laude?

5Cel ce ai învieat pre mort din morți, și din iad cu cuvântul celui prea Înalt.

6Cel ce ai pogorît pre împărați la pierzare, și pre cei măreți de pre scaunul lor.

7Cel ce ai auzit în Sina mustrare, și în Horiv judecățile izbândirei.

8Cel ce ai uns împărați spre răsplătire, și proroci următori după tine.

9Cel ce te-ai înălțat prin vifor de foc, și cu car de cai de foc.

10Cel ce ești scris în mustrări la vremi, ca să potolești mâniea mai ’nainte de mânie, să întorci inima tatălui către fiu, și să așezi semințiile lui Iacov.

11Fericiți cei ce te-au văzut pre tine, și cei ce întru dragoste au adormit, că și noi cu vieață vom trăì.

12Ilie, care cu viforul s’a acoperit, și Eliseiu s’a umplut de duhul lui.

13În zilele sale nu s’a clătit de biruitori; și nimeni nu l-a supus pre el.

14Tot cuvântul n’a fost ascuns înaintea lui, și întru adormire a prorocit trupul lui.

15Și în vieața sa a făcut semne, și la moarte minunate au fost lucrurile lui.

16Cu toate acestea nu s’a pocăit poporul, și n’a încetat dela păcate, până ce s’a prădat din pământul său, și s’a risipit în tot pământul.

17Și a rămas popor puțin, și domn în casa lui David.

18Unii dintre ei au făcut ce este plăcut; iar unii au înmulțit păcatele.

19Ezechia a întărit cetatea sa, și a adus în mijlocul ei apă.

20Săpat-a cu fier piatra cea colțurată, și a zidit izvoare de ape.

21În zilele lui suitu-s’a Senahirim, și a trimis pre Rapsachi, și a ridicat mâna sa asupra Sionului, și s’a semețit cu trufiea sa.

22Atunci s’au clătit inimile și mâinile lor, și s’au chinuit, ca cele ce nasc, și au chemat pre Domnul cel milostiv, întinzând ei mâinile lor către el.

23Și cel sfânt din cer degrab i-au auzit pre ei, și i-au mântuit pre ei prin mâna lui Isaiea.

24Lovit-a tabăra Asirienilor, și i-a omorît pre ei îngerul lui.

25Pentrucă a făcut Ezechia ce a plăcut Domnului, și s’a întărit în căile lui David tatălui său, care le-a poruncit Isaia prorocul cel mare și credincios întru vedeniea sa.

26În zilele lui s’a înturnat soarele, și a înmulțit împăratului vieața.

27Cu duh mare a văzut cele de pre urmă, și a mângâiat pre cei ce plângeau în Sion.

28Până în veci s’au arătat cele ce vor să fie, și cele ascunse mai ’nainte de ce au venit ele.