Înțelepciunea lui Isus Sirah 19

1Lucrătorul bețiv nu se va înbogățì; cel ce nu bagă seamă de cele mici, prea încet va cădeà.

2Vinul și muierile înșeală pre cei înțelepți.

3Și cel ce se lipește de curve, mai îndrăzneț va fi.

4Moliile și viermii îl vor moștenì pre el, și sufletul îndrăzneț va pierì și se va uscà.

5Cel ce crede curând, ușor de inimă este, și cel ce păcătuiește, asupra sufletului său greșește.

6Cel desfătat cu inima hulì-se-va, și cel ce urăște vorba, mai puțin rău va aveà.

7Niciodată nu poftori cuvântul, și nimic ție nu se va împuținà.

8Către prieten și către vrăjmași nu povestì, și de nu este ție păcat, nu’l descoperì.

9Că te-a ascultat pre tine, și te-a cinstit pre tine, și cu vreme te va urî.

10Auzit-ai cuvânt? Să moară la tine, cutează că nu te va sparge.

11De către fața cuvântului, cel nebun se va chinuì, ca ceea ce naște prunc.

12Săgeată înfiptă în coapsele trupului, așà este cuvântul în inima nebunului.

13Mustră pre prieten, ca nu cumvà să fì făcut aceea, și de a făcut, mai mult să nu facă.

14Mustră pre prieten, ca nu cumvà să fi zis, și de a zis, mai mult să nu zică.

15Mustră pre prieten, că de multe ori este năpaste, și nu crede tot cuvântul.

16Este care alunecă, ci nu din suflet, și cine n’a greșit cu limba sa?

17Dojenește pre prietenul tău, mai ’nainte de ce’l înfricoșezi, și dă loc legii celui prea înalt.

18Toată înțelepciunea este frica Domnului, și toată înțelepciunea este împlinirea legii.

19Și nu este înțelepciunea știința răutății; și unde este sfatul păcătoșilor, nu este înțelepciune.

20Este răutate, și aceasta este urâciune, și este nebun care puțin înțelege.

21Mai bun este cel ce puțin înțelege cu frică, decât cel ce prisosește cu mintea, și calcă legea.

22Este isteție vădită, și aceasta este nedreaptă; și este care întoarce harul, ca să arate judecata.

23Este care face rău, și umblă smerit, și cele din lăuntru ale lui sunt pline de vicleșug.

24Care’și pleacă fața sa, și se face surd unde nu’l știu, el mai întâiu va apucà să’ți strice.

25Și măcar că pentru slăbiciunea puterii nu poate păcătuì, de va aflà vreme va face rău.

26Din vedere se cunoaște omul, și din chipul feții se cunoaște cel înțelept.

27Îmbrăcămintea bărbatului, râsul dinților, și călcarea omului vestesc de ale lui.

28Este mustrare, care nu este cuvioasă, și este care tace, și acesta este înțelept.