Înțelepciunea lui Isus Sirah 3

1Pre mine tatăl ascultați-mă fiilor și așà faceți, ca să vă mântuiți.

2Că Domnul au mărit pre tată întru feciori și judecata mumei o au întărit întru fii.

3Cel ce cinstește pre tată, se va curățì de păcat.

4Și ca cel ce strânge comori așà este cel ce cinstește pre muma sa.

5Cel ce cinstește pre tată veselì-se-va de fii, și în ziua rugăciunei sale se va auzì.

6Cel ce mărește pre tată se va îndelungà în zile, și cel ce ascultă de Domnul va odihnì pre muma sa.

7Cel ce se teme de Domnul cinsti-và pre tatăl său și ca stăpânilor va slujì celor ce l-au născut pre el.

8Cu fapta și cu cuvântul cinstește pre tatăl tău și pre muma ta, ca să vie ție binecuvântare dela dânșii.

9Că binecuvântarea tatălui întărește casele fiilor, iar blestemul mumei desrădăcinează temeliile.

10Nu te mărì întru necinstea tatălui tău, că necinstea tatălui tău nu’ți este ție mărire.

11Că mărirea omului este din cinstea tatălui său și ocară fiilor este muma necinstită.

12Fiule! Sprijinește pre tatăl tău la bătrânețe și nu’l mâhnì pre el în vieața lui.

13Și de’și va pierde mintea îngăduește’l și nu’l necinstì pre dânsul, cu toată tăria ta.

14Pentrucă milostenia tatălui nu va fi uitată, și în locul păcatelor se va zidì casa ta.

15În ziua necazului tău aduce’și-va aminte de tine, ca ghiața când este senin, așà se vor topì păcatele tale.

16Ca un hulitor este cel ce părăsește pre tată, și blestemat de Domnul este cel ce mânie pre muma sa.

17Fiule! Cu blândețe săvârșește lucrurile tale și de omul cel primit te vei iubì.

18Cu cât ești mai mare, cu atâta mai mult te smerește, și înaintea Domnului vei aflà har.

19Că mare este puterea Domnului și de către cei smeriți se mărește.

20Cele mai pre sus de tine nu le căutà și cele mai tari decât tine nu le cercà nebunește.

21Cele ce s’au poruncit ție acelea cu cuviință le cugetă, că nu’ți sunt de treabă ție cele ascunse.

22În lucrurile cele deșarte nu ispitì mult, că mai mult decât este priceperea omului s’a arătat ție.

23Că pre mulți i-au înșelat părerea lor și socoteala rea a făcut să alunece cugetele lor.

24Inima vârtoasă rău va pățì mai pre urmă.

25Și cel ce iubește primejdiea, va cădea într’însa.

26Inima vârtoasă îngreuià-se-va de ostenele, și cel păcătos va adaoge păcate preste păcate.

27În aducerea trufașului nu este vindecare, că răsadul păcatului s’a rădăcinat într’însul.

28Inima celui înțelept va cugetà pilda, și urechia celui ascultător, pofta celui înțelept.

29Focul arzător îl va stinge apa, și milostenia va curățì păcatele.

30Cel ce răsplătește daruri își aduce aminte după aceasta, și în vremea căderei va aflà întărire.