Înțelepciunea lui Isus Sirah 31

1Privegherea avuției topește trupul, și grija ei strică somnul.

2Grija privegherii va cere adormire, și boala grea deșteaptă somnul.

3Ostenitu-s’a bogatul strângând bani, și întru odihna sa se satură de desfătările sale.

4Se ostenește săracul întru împuținarea vieței, și în odihnă lipsit se face.

5Cel ce iubește aurul, nu se va îndreptà, și cel ce aleargă după stricăciune, săturà-se-va de ea.

6Mulți au căzut pentru aur, și înaintea lor le-a fost pierirea lor.

7Lemn de împiedecare este celor ce’i jertfesc lui; și tot cel fără de minte se va prinde într’însul.

8Fericit este bogatul, care s’a aflat fără de prihană, și după aur n’a umblat.

9Cine este acesta? Și’l vom fericì pre el, că a făcut minunate întru poporul său.

10Cine s’a lămurit cu el, și s’a făcut desăvârșit, și i-a fost lui spre laudă?

11Cine este care a putut călcà porunca și n’a călcat? Și a putut face rău și n’a făcut?

12Întărì-se-vor bunătățile lui, și milosteniile lui le va povestì adunarea.

13Când șezi la masă mare, să nu deschizi spre ea gâtlejul tău,

14Și să nu zici: multe sunt puse pre masă; adu’ți aminte, că rău lucru este ochiul viclean.

15Mai rău decât ochiul, ce s’a făcut? Pentru aceea înaintea a toată fața lăcrămează,

16Să nu’ți întinzi mâna unde el se va uità, și să nu’ți bagi mâna cu el în blid.

17Din tine însuți cunoaște ale aproapelui și de tot lucrul gândește.

18Mănâncă ca un om cele ce sunt puse înaintea ta, și nu clefăì, ca să nu te faci urît.

19Încetează mai întâiu pentru învățătură, și nu fii nesățios ca să nu smintești.

20Și când șezi între mai mulți, să nu întinzi mâna ta mai ’nainte de ei.

21Omului învățat, destul este puțin și întru așternutul său nu va răsuflà anevoie.

22Cu somn sănătos se odihnesc mațele celui cumpătat; se scoală dimineața, și sufletul lui cu el.

23Truda privegherei și a greții și căpierea cu omul cel nesățios.

24Și de te-ai silit în mâncări, scoală-te la mijlocul mâncării și te vei odihnì.

25Ascultă-mă fiule! Și bagă-mă de seamă, și mai pre urmă vei aflà cuvintele mele.

26Întru toate lucrurile tale fii sârguitor și toată neputința nu te va întâmpinà.

27Pre cel strălucit în pâini, bine’l vor cuvântà buzele și mărturia bunătăței lui este credincioasă.

28Asupra pâinei cei rele va cârtì cetatea, și mărturia răutăței ei este adevărată.

29La vin nu te face viteaz, că pre mulți i-a pierdut vinul.

30Cuptorul ispitește călitura în stâmpărare; așà vinul inimile trufașilor în vrajbă.

31Întocmai cu vieața este omului vinul, de’l vei beà pre el cu măsura sa.

32Ce vieață este celui lipsit de vin? Că acesta s’a făcut, ca să veselească pre oameni.

33Bucuria inimei și veselia sufletului este vinul, când se beà la vreme cu măsură.

34Amărăciune sufletului este vinul, când se beà mult, sfezi și căderi face.

35Beția înmulțește mânia celui fără de minte spre împiedecare, și împuținează virtutea și agonisește rane.

36La ospățul vinului să nu mustri pre aproapele tău, și să nu’l defaimi pre el la veselia lui.

37Cuvânt de batjocură să nu’i zici lui, și să nu’l necăjești pre el cerându’l.