Isaia 8

1Și au zis Domnul către mine: ià ție o hârtie nouă mare și scrie într’însa cu condeiu omenesc: degrab la pradă să faci dobânzi, că a sosit.

2Și’mi fă mie mărturii oameni credincioși, pe Urie preotul și pe Zaharia fiul lui Varahie.

3Și m’am apropiat de prorociță și a luat în pântece, și a născut fiu, și mi-au zis Domnul mie, chiamă numele lui; degrab pradă, curând jefuește.

4Pentrucă mai ’nainte de a ștì pruncul să zică: tată sau mamă, va luà puterea Damascului și prăzile Samariei, înaintea împăratului Asirienilor.

5Și au adaos Domnul a grăì încă mie, zicând:

6Că nu vreà poporul acesta apa Siloamului care curge lin, ci vreà să aibă pre Rasin și pre fiul lui Romelie împărat preste voi.

7Pentru aceea iată Domnul va aduce preste voi apa rîului cea tare și multă, pre împăratul Asirienilor și mărirea lui, și se va suì în toată valea voastră și va umblà preste tot zidul vostru.

8Și va luà din Iudeia pre omul, care va puteà să ridice capul, sau va puteà să săvârșiască cevà, și va fì tabăra lui, ca să umple țările tale.

9Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și vă plecați. Auziți până la marginile pământului, cei puternici plecați-vă, că de vă veți întărì iarăș, iarăș veți fì biruiți.

10Și orice sfat veți sfătuì, risipi’l-va Domnul, și cuvântul, care veți grăì, nu va rămâneà întru voi; că cu noi este Dumnezeu.

11Așà zice Domnul: Cu mână tare să nu asculte a merge pe calea poporului acestuia, zicând:

12Ca nu cândvà să zică: greu, pentrucă tot ce zice poporul acesta, greu este, ci de frica lui să nu vă temeți, nici să vă turburați.

13Pre Domnul puterilor însuș, pre acela sfințiți, și de acela vă temeți, și de vei nădăjduì într’însul, acela va fì ție spre sfințenie.

14Și nu vă veți apropia de el, ca de piatra cea de sminteală, nici ca de piatra cea de cădere; iar casa lui Iacov, cei ce șed în Ierusalim în laț și în surpătură.

15Pentru aceasta vor slăbì mulți dintr’înșii, și vor cădeà și se vor sfărâmà și se vor încurcà, și se vor prinde oamenii, cei ce sunt întru întărire.

16Atunci se vor vădì cei ce pecetluesc legea, ca să nu învețe.

17Și va zice: așteptà-voiu pre Dumnezeu, cel ce ș’au întors fața sa dela casa lui Iacov, și voiu nădăjduì întru dânsul.

18Iată eu și pruncii, cari mi-au dat Dumnezeu, și vor fi semne și minuni în casa lui Israil dela Domnul Savaot, cel ce lăcuește în muntele Sionului.

19Și de vor zice către voi: întrebați pre vrăjitori și pre cei ce strigă din pământ, pre cei ce grăesc deșertăciuni, carii glăsuesc din pântece. Au doar nu întreabă un popor pre Dumnezeul său? Pentruce să întrebe pre cei morți despre cei vii?

20Că legea o au dat spre ajutor, ca să nu zică, precum este cuvântul acesta, că atunci nu vor mai fì daruri pentru el.

21Și va venì asupra voastră foamete grea și va fì dacă veți flămânzì, vă veți mâhnì și veți blestemà pre boieri și pre cele părintești, și vor căutà la cer sus și pre pământ jos vor privì.

22Și iată necaz, îmbulzeală, scârbă, nevoe și întunerec, ca să nu vază și nu va lipsì cel ce este în necaz până la o vreme.