Isaia 48

1Auziți acestea casa lui Iacov, cei ce vă chemați cu numele lui Israil și din Iuda ați ieșit, cei ce vă jurați cu numele Domnului Dumnezeului lui Israil, cei ce vă aduceți aminte nu cu adevăr, nici cu dreptate.

2Și cei ce vă sprijiniți cu numele cetății cei sfinte și pre Dumnezeul lui Israil sunteți întemeeți, Domnul Savaot este numele lui.

3Cele mai dinainte iată le-am spus, și din gura mea au ieșit, și s’au auzit, degrab am făcut și au venit.

4Știu că vârtos ești, și vână de fier este grumazul tău, și fruntea ta de aramă.

5Și am spus ție de demult, mai ’nainte de ce au venit preste tine, auzite ție le-am făcut, ca să nu zici: că idolii mi-au făcut mie, și să nu zici: că cele cioplite și cele vărsate mi-au poruncit mie.

6Auzit-ați toate și voi n’ați cunoscut, încă și acum auzite ție ți-am făcut cele nouă, care de acum înainte vor să fie, și n’ai zis:

7Acum să fac și nu mai de demult, și nu în zilele cele mai dinainte ai auzit acelea, să nu zici, știu-le pre ele.

8Nici ai cunoscut, nici ai știut, nici din început am deschis urechile tale, că am cunoscut, că defăimând vei defăimà, și încă din pântece te vei chemà fărădelege.

9Pentru numele meu voiu arătà ție mâniea mea, și cele mărite ale mele le voiu aduce preste tine, ca să nu te pierz de tot.

10Iată te-am vândut pre tine, nu pentru argint, și te-am scos din cuptorul sărăciei.

11Pentru mine face-voiu ție, că numele meu se necinstește și slava mea altuia nu o voiu dà.

12Ascultă-mă Iacove și Israile, pre carele eu te chem, eu sunt cel dintâiu și eu sunt în veac.

13Și mâna mea a întemeiat pământul, și dreapta mea a întărit cerul; chemà-voiu pre ei și vor stà împreună,

14Și se vor adunà toți și vor auzì: cine le-a spus lor acestea? Cel ce te iubesc pre tine am făcut voea ta asupra Vavilonului, ca să pierz sămânța Haldeilor.

15Eu am grăit, eu am chemat, adusu-l-am pre el și am îndreptat calea lui.

16Apropieți-vă către mine și ascultați acestea: nu dela început întru ascuns am grăit, când s’a făcut acolo eram, și acum Domnul m’au trimis pre mine și Duhul lui.

17Așà zice Domnul, cel ce te-au izbăvit pre tine, sfântul lui Israil: eu sunt Domnul Dumnezeul tău, cel ce ți-am arătat ție, ca să afli tu calea, pe care să umbli.

18Și de ai fi ascultat poruncile mele, s’ar fì făcut ție ca un rîu pacea ta, și dreptatea ta ca valul mării.

19Și ca nisipul s’ar fì înmulțit sămânța ta, și fiii pântecelui tău ca țărâna pământului; ci nici acum nu te vei stinge, nici va pierì numele tău înaintea mea.

20Ieși din Vavilon, fugi dela Haldei, glas de veselie să vestiți și să se auză aceasta; vestiți până la marginile pământului, și ziceți: izbăvit-au Domnul pre robul său Iacov.

21Și de vor însetà, în pustie îi va duce pre ei, apă din piatră le va scoate lor, despicà-va piatra și va curge apă, și va bea poporul meu.

22Nu este bucurie nedrepților, zice Domnul.