Isaia 49

1Ascultați-mă ostroave, și luați aminte neamuri, după multă vreme va stà, zice Domnul: din pântecele maicii mele au numit numele meu.

2Și a pus gura mea ca o sabie ascuțită, și supt acoperemântul mâinei sale m’au acoperit, pusu-m’au ca o săgeată aleasă și în tulba sa m’au ascuns.

3Și mi-au zis mie: sluga mea ești tu Israile, și întru tine mă voiu mărì.

4Și eu am zis: îndeșert m’am ostenit, în zadar și întru nimic am dat tăria mea, pentru aceasta judecata mea la Domnul este, și osteneala mea înaintea Dumnezeului meu.

5Și acum așà zice Domnul: cel ce din pântece m’a plăsmuit slugă luiș, ca să adune pre Iacov la Domnul și pre Israil. Adunà-mă-voiu și mă voiu mărì înaintea Domnului, și Dumnezeul meu va fì mie tărie.

6Și au zis mie: mare lucru este să te chemi sluga mea, ca să scoli semințiile lui Iacov și să întorci pre cei risipiți ai lui Israil; iată te-am pus pre tine spre împăcare poporului, spre lumină neamurilor, ca să fii tu mântuire până la marginile pământului.

7Așà zice Domnul cel ce te-au izbăvit pre tine, Dumnezeul lui Israil: sfințiți pre cel ce nu bagă seamă de sufletul său, pre cel ce este urît neamurilor, pre cel ce este rob domnilor; împărații îl vor vedeà pre el, și se vor sculà căpiteniile și se vor închinà lui pentru Domnul, că credincios este sfântul lui Israil, și te-am ales pre tine.

8Așà zice Domnul: în vreme plăcută te-am ascultat pre tine, și în ziua mântuirei ți-am ajutat și te-am făcut, și te-am dat spre împăcare neamurilor, ca să așezi pământul, și să moștenești moștenirea pustiei.

9Și să zici celor din legături: ieșiți, și celor dintru întunerec: luminați-vă, în toate căile se vor paște, și în toate cărările pășunea lor.

10Nu vor flămânzì, nici vor însetà, nici îi va bate pre ei căldura, nici soarele, ci cel ce miluește pre ei, va mângâià pre ei, ci prin izvoare de ape duce’i-va pre ei.

11Și voiu face, ca tot muntele să fie cale, și toată cărarea pășune lor.

12Iată aceștia de departe vor venì, aceștia dela miazănoapte și dela mare, alții din pământul Perșilor.

13Veseliți-vă ceruri și să se bucure pământul, să strige munții veselie și dealurile dreptate, că au miluit Dumnezeu pre poporul său și pre cei smeriți ai poporului său i-au mângâiat.

14Că a zis Sionul: părăsitu-m’au Domnul și Domnul m’au uitat pre mine,

15Au doar va uità femeia pre pruncul său? Sau nu’i va fì milă de fiii pântecelui său? Că de va și uità femeia pre aceștia; dar eu nu te voiu uità pre tine, zice Domnul.

16Iată pre mâinile mele am zugrăvit zidurile tale, și înaintea mea ești pururea.

17Și curând te vei zidì dela cei ce te-au surpat, și cei ce te-au pustiit pre tine, vor ieșì din tine.

18Ridică împrejur ochii tăi, și vezi pre toți; iată s’au adunat și au venit la tine. Viu sunt eu, zice Domnul, că cu toți cu aceștia, ca și cu o podoabă te vei îmbrăcà și vei pune pre ei împrejurul tău, ca o mireasă podoaba.

19Că cele pustii ale tale și cele risipite și cele căzute, acum se vor strimtà de cei ce lăcuesc, și se vor depărtà de tine cei ce te mănâncă pre tine.

20Că vor zice la urechile tale fiii tăi, pre cari i-ai pierdut: strimt este mie locul, fă’mi loc ca să lăcuesc,

21Și vei zice întru inima ta: cine a născut pre aceștia mie, că eu fără de fii am fost și văduvă, nemernică și închisă, și pre aceștia cine i-a hrănit mie? Eu am rămas singură; dar aceștia unde au fost?

22Așà zice Domnul Domnul: iată ridic spre neamuri mâna mea și spre ostroave voiu înălțà semnul meu și vor aduce pre fiii tăi în sîn și pre fetele tale pre umere le vor purtà.

23Și te vor hrănì pre tine împărați, și împărătesele lor te vor aplecà; pre fața pământului se vor închinà ție, și praful picioarelor tale vor linge și vei cunoaște, că eu sunt Domnul Dumnezeu, și nu se vor rușinà cei ce mă așteaptă pre mine.

24Au luà-va cinevà dela uriaș prăzi? Și cel ce va robì pre altul cu nedreptate, mântuì-se-va?

25Că așà zice Domnul: de va prinde cinevà pre uriaș, va luà prăzi, și luând dela cel tare, va scăpà; iar eu judecata ta voiu judecà, și eu voiu izbăvì pre fiii mei.

26Și cei ce te-au necăjit pre tine, vor mâncà cărnurile sale, și ca vinul cel nou vor beà sângele său și se vor îmbătà, și va cunoaște tot trupul, că eu sunt Domnul cel ce te-am izbăvit pre tine și am ajutat tăria lui Iacov.