Moștenire și testamente în Biblie

Pasaje din Biblia 1914 (Ediția Sfântului Sinod) (în total 39), rând cu rând, după Nave’s Topical Bible.

Exemple

Avram fără copii: o slugă, Eliezer din Damasc, va fi moștenitorul meuFac 15:2–3
Versetele
Fac 15:2–3Și a zis Avram: Stăpâne Doamne, ce’mi vei da? Că eu mor fără de feciori, și feciorul slujnicii mele Masec, acesta este Eliezer Damascul. Și a zis Avram: de vreme ce mie nu mi-ai dat sămânță, iată sluga mea va fi după mine moștenitor.
Sarra: fiul roabei nu va moșteni împreună cu IsaacFac 21:10
Versetele
Fac 21:10A zis lui Avraam: gonește pre slujnica aceasta și pre fiul ei, că nu va moștenì fiul slujnicii cu fiul meu Isaac.
Avraam îi lasă totul lui Isaac și îi trimite cu daruri pe fiii țiitoarelorFac 24:36, Fac 25:5–6
Versetele
Fac 24:36Și Sarra femeea stăpânului meu, a născut un fecior stăpânului meu după ce a îmbătrânit el; și i-a dat lui toate câte a avut.
Fac 25:5–6Și a dat Avraam toate averile sale lui Isaac feciorul său. Și feciorilor țiitoarelor sale a dat Avraam daruri, și încă fiind el viu i-a scos pre ei în laturi dela Isaac fiul său către răsărit la pământul răsăriturilor.
Rahila și Lia: „Mai avem noi vreo moștenire în casa tatălui nostru?”Fac 31:14–16
Versetele
Fac 31:14–16Și răspunzând Rahila și Lia, au zis lui: au doară mai avem noi parte sau moștenire în casa tatălui nostru? Au, nu ca niște streine ne-am socotit înaintea lui? Că ne-a vândut pre noi și cu mâncare a mâncat argintul nostru. Toată avuția și mărirea care au luat-o Dumnezeu dela tatăl nostru, a noastră va fì și a feciorilor noștri, acum dară fă câte au zis ție Dumnezeu.
Iacob îi dă lui Iosif o parte de pământ peste frații luiFac 48:21–22
Versetele
Fac 48:21–22Și a zis Israil lui Iosif: iată eu mor, și va fi Dumnezeu cu voi, și va întoarce pre voi în pământul părinților voștri. Iar eu dau ție Sikima aleasă mai mult decât fraților tăi, care cu sabia mea și cu arcul o am luat din mâinile Amoreilor.
Dreptul de întâi-născut al lui Ruben trece la fiii lui Iosif1 Par 5:1–2
Versetele
1 Par 5:1–2Fiii lui Ruvim celui întâiu născut al lui Israil, că acesta este cel întâiu născut. Iară suindu-se el în patul tatălui său, Israil a dat binecuvântarea fiului său lui Iosif, și nu s’a socotit ca cel întâiu născut. Că Iuda a fost cel mai puternic întru frații săi și povățuitor dintru el, iar binecuvântarea a fost a lui Iosif.
Fiicele lui Salfaad primesc pământ printre frații tatălui lorNum 27:1–4, Is Navì 17:3–4
Versetele
Num 27:1–4Și mergând fetele lui Salpaad feciorul lui Ofer, feciorul lui Galaad, feciorul lui Mahir din poporul lui Manasì, din fiii lui Iosif, și acestea sunt numele lor: Maala și Nua și Egla și Melha și Tersa. Și stând înaintea lui Moisì, și înaintea lui Eleazar preotul, și înaintea boierilor, și înaintea a toată adunarea la ușa cortului mărturiei, au zis: Tatăl nostru a murit în pustie, și el n’a fost întru adunarea, care a stătut împrotivă înaintea Domnului, întru adunarea lui Core, care pentru păcatul său a murit, și feciori nu s’au născut lui. Drept aceea ca să nu se stingă numele tatălui nostru din poporul său, căci n’are el fecior, dați-ne nouă moșie între frații tatălui nostru.
Is Navì 17:3–4Iar Salpaad feciorul lui Efer, fiul lui Galaad, fiul lui Mahir, fiul lui Manasì, n’aveà feciori, ci numai fete; și acestea sunt numele fetelor lui Salpaad: Maala, Nuà, Eglà, Melhà și Tersa. Și au venit înaintea lui Eleazar preotul, și înaintea lui Isus fiul lui Navì și înaintea boierilor, zicând: Dumnezeu au poruncit prin mâna lui Moisì, să ni se deà nouă moștenire între frații noștrii. Și li s’au dat lor moștenire după porunca Domnului între frații tatălui lor.
Iefta e lipsit de moștenire ca fiu al altei femeiJudec 11:2
Versetele
Judec 11:2Și femeia lui Galaad i-a născut lui fii, și după ce au crescut fiii femeii, a scos pre Ieftae zicându-i: nu vei moștenì în casa tatălui nostru, că tu ești fecior din femeie curvă.
Booz cumpără ogorul lui Elimelec ca să păstreze numele mortuluiRut 4:5–6, Rut 4:9–10
Versetele
Rut 4:5–6Și a zis Vooz: de vreme ce vei să ei țarina din mâna Noemii, trebue să ei și pre Rut Moaviteanca femeia răposatului, ca să ridici numele rudeniei tale cei moarte în moștenirea sa. Și a zis rudenia aceia: nu voiu puteà să o iau mie, ca să nu stric moștenirea mea, ia tu ce se cuvine mie, că eu nu voiu puteà să iau.
Rut 4:9–10Și a zis Vooz către bătrâni și către tot poporul: martori sunteți voi astăzi cum am dobândit toate ale lui Elimeleh, și toate câte sunt ale lui Heleon și ale lui Maalon din mâna Noemii. Și pre Rut Moaviteanca femeia lui Maalon o am luat mie femeie, ca să ridic numele celui mort întru moștenirea lui, și să nu piară numele celui mort dintre frații lui și din neamul poporului lui, și din poarta locului, martori sunteți voi astăzi.
Nabot nu vrea să vândă moștenirea părinților săi3 Împ 21:2–3
Versetele
3 Împ 21:2–3Și a grăit Ahaav către Navute, zicând: dă-mi viea ta să-mi fie grădină de legumi, pentrucă este aproape de casa mea, și-ți voiu da pentru ea altă vie mai bună decât aceasta; iar de place înaintea ta îți voiu plătì via cu argint, și-mi va fi mie grădină de legumi. Și a zis Navute către Ahaav: ferească-mă Dumnezeul meu, să dau eu moșiea părinților mei ție.
Iosafat le dă fiilor daruri și cetăți, iar regatul întâiului-născut2 Par 21:3
Versetele
2 Par 21:3Și le-a dat tatăl lor daruri multe, argint și aur și arme cu cetățile cele întărite în pământul Iudei, iar împărăția o a dat lui Ioram, că acesta erà cel dintâiu născut.
Iov le dă fiicelor moștenire printre frații lorIov 42:15
Versetele
Iov 42:15Și nu s’a aflat asemenea cu frumusețea fetelor lui Iov supt cer, și le-a dat lor tatăl lor moștenire între frați.
Ieremia cumpără țarina vărului său prin dreptul de răscumpărareIerem 32:7–8
Versetele
Ierem 32:7–8Iată Anameil fiul lui Salom fratele tatălui tău vine către tine, zicând: cumpără ție țarina mea cea din Anatot, că după rudenie ție se cuvine să o cumperi. Și a venit la mine Anameil feciorul lui Salom fratele tatălui meu, după cuvântul Domnului la curtea temniței și a zis: cumpără ție țarina mea cea din Anatot din pământul lui Veniamin, că ție se cade a o cumpărà pre ea, că tu ești bătrân și am cunoscut că cuvântul Domnului este.
„Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine”Luc 12:13
Versetele
Luc 12:13Și a zis lui oarecare din norod: Învățătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.
Fiul cel mai tânăr își cere partea de avere (o pildă)Luc 15:12–13
Versetele
Luc 15:12–13Și a zis cel mai tânăr din ei tatălui său: tată, dă’mi partea ce mi se cade de avuție. Și le-a împărțit lor avuția. Și nu după multe zile, adunând toate, feciorul cel mai tânăr s’a dus într’o țară departe și acolo a risipit toată avuția sa, viețuind întru desmierdări.
Lucrătorii viei pun la cale să-l ucidă pe moștenitor și să ia moștenirea (o pildă)Marc 12:7
Versetele
Marc 12:7Iar lucrătorii aceia au zis între sine: acesta este moștenitorul, veniți să’l ucidem pre el, și va fi moșia a noastră.

În Lege

Fără fiu: la fiică, apoi la frați, la unchi, la ruda cea mai apropiatăNum 27:8–11
Versetele
Num 27:8–11Și să grăești fiilor lui Israil, zicând: de va murì vre un om, și nu va aveà feciori, veți da moșiea lui fetei lui. Iar de nu va aveà nici fată, veți da moșiea fratelui lui. Iar de nu va aveà nici frați, veți da moșiea fratelui tatălui său. Iar de nu va aveà frați tatăl lui, veți da moșiea rudeniei cei mai de aproape din neamul lui, să moștenească cele ce sunt ale lui. Și va fi aceasta fiilor lui Israil dreptate de judecată, după cum au poruncit Domnul lui Moisì.
Întâiul-născut al soției neiubite primește totuși partea îndoităA 2 Lege 21:15–17
Versetele
A 2 Lege 21:15–17Iar de va aveà un om două femei, una iubită, iar alta urâtă, și vor naște lui, și cea iubită și cea urâtă, și feciorul cel întâiu născut va fi al celei urâte. Și va fi în ziua în care va împărți fiilor săi averea sa, nu va puteà să facă să fie întâiu născut feciorul celei iubite, trecând cu vederea pre feciorul celei urâte, care este cel întâiu născut; Ci întâiu născut va cunoaște pre feciorul celei urâte, și-i va da lui îndoit din toate câte va aveà el, de vreme ce acesta este începătura fiilor lui, și lui se cuvin cele ce sunt ale celui întâiu născut.
Pământul moștenit să nu treacă de la o seminție la altaNum 36:7–9
Versetele
Num 36:7–9Și să nu se strămute moșiea fiilor lui Israil dela un neam la alt neam, că fiii lui Israil, fiecare se vor lipì de moșiea neamului familiei sale. Și oricare fată din neamurile fiilor lui Israil, care este moșneancă, după unul din poporul părintelui său să se mărite, ca fiii lui Israil fiecare să moștenească moșiea lui cea părintească. Și să nu se strămute moșiea dela un neam la alt neam, ci fiii lui Israil fiecare să se lipească de moșiea sa.
Pământul se împarte prin sorți, mai mult semințiilor mai mariNum 26:53–55
Versetele
Num 26:53–55Acestora se va împărțì pământul să-l moștenească după numărul numelor lor. Celor mai mulți, mai multă moșie le vei da, și celor mai puțini, mai puțină moșie le vei da; fiecăruia după cum s’a socotit li se va da lor moșie. Cu sorți se va împărțì pământul, anume după neamurile semințiilor lor vor luà moșie.
Lui Aaron i se spune că nu va avea moștenire în țarăNum 18:20
Versetele
Num 18:20Și au grăit Domnul către Aaron: în pământul lor să nu ai moștenire, nici parte de moșie să nu ai între dânșii; eu sunt partea ta și moștenirea ta între fiii lui Israil.
Darul unui domnitor către o slugă se întoarce în anul slobozenieiIezech 46:17–18
Versetele
Iezech 46:17–18Acestea zice Domnul Dumnezeu: de va dà povățuitorul dar unuia dintru fii săi din moștenirea sa, aceasta va fì fiilor lui ținut de moștenire. Iar de va dà dar dintru moștenirea sa unuia dintru casnicii săi, va fì a lui până la anul slobozirei, și se va dà înapoi povățuitorului, afară din moșienirea fiilor lui, care va fì a lor.

Ultimele dorințe

Iacob își încrucișează mâinile și îl pune pe Efraim înaintea lui ManaseFac 48:13–14, Fac 48:19–20
Versetele
Fac 48:13–14Și luând Iosif pre amândoi feciorii săi, pre Efrem în dreapta deastânga lui Israil, iar pe Manasì deastânga în dreapta lui Israil, i-a apropiat pre ei la dânsul. Și tinzând Israil mâna cea dreaptă a pus-o pre capul lui Efrem, și acesta erà cel mai tânăr, și cea stângă pre capul lui Manasì, schimbându-și mâinile.
Fac 48:19–20Și Iacov nu a vrut, ci a zis: știu fiule, știu, și acesta va fi întru popor, și acesta se va înălțà, ci fratele lui cel mai tânăr mai mare de cât el va fi, și sămânța lui va fi întru mulțime de neamuri. Și i-a binecuvântat pre ei în ziua aceea, zicând: întru voi se va binecuvântà Israil, și se va zice: facă-te pre tine Dumnezeu ca pre Efrem și ca pre Manasì, și a pus pre Efrem înaintea lui Manasì.
Iacob își adună fiii și îi binecuvântează pe fiecare înainte să moarăFac 49:1, Fac 49:28, Fac 49:33
Versetele
Fac 49:1Și a chemat Iacov pre feciorii săi, și le-a zis lor: adunați-vă să vă spui vouă ce vă va întîmpinà pre voi în zilele cele de apoi.
Fac 49:28Toți aceștia fiii lui Iacov doisprezece, și acestea a grăit lor tatăl lor, și i-a binecuvântat pre ei, pre fiecare după binecuvântarea sa i-a binecuvântat pre ei.
Fac 49:33Și a încetat Iacov a învățà pre feciorii săi, și tinzându-și picioarele sale pre pat a murit, și s’a adaos la poporul său.
Ultimele îndemnuri ale lui David către Solomon3 Împ 2:1–3
Versetele
3 Împ 2:1–3Și s’au apropiat zilele lui David ca să moară, și a poruncit lui Solomon fiul său zicând: Eu merg în calea a tot pămînteanul, iar tu te întărește, și fii bărbat. Și păzește rânduelele Domnului Dumnezeului tău, ca umblând întru căile lui, să păzești poruncile lui și îndreptările lui și judecățile lui și mărturiile lui, cele scrise în legea lui Moisì, ca să înțelegi cele ce vei face după toate câte voiu porunci ție.
Isaia către Iezechia: „Rânduiește-ți casa”4 Împ 20:1
Versetele
4 Împ 20:1În zilele acelea s’a bolnăvit Ezechia de moarte, și a intrat la el Isaia prorocul feciorul lui Amos, și a grăit către el: acestea zice Domnul, fă rânduială casei tale, că tu vei murì, și nu vei trăì.
Testamentul are putere numai după moartea celui care l-a făcutEvr 9:16–17
Versetele
Evr 9:16–17Că unde este diată, acolo trebue să fie moarte celui ce face diata. Că diata întru cei morți este întărită; de vreme ce încă nici o putere nu are până când este viu cel ce face diata.
Un legământ omenesc întărit nu poate fi desființat sau schimbatGal 3:15
Versetele
Gal 3:15Fraților, ca un om grăiesc, că și așezământul omului cel întărit, nimeni nu’l strică sau îl mai adaogă.
Moștenitorul copil e sub epitropi și iconomiGal 4:1–2
Versetele
Gal 4:1–2Iar zic: că în câtă vreme moștenitorul prunc este, nimic nu se osebește de slugă, măcar de este stăpân tuturor. Ci supt epitropi și iconomi este până la vremea cea rânduită de tatăl său.

Zicători

Sluga înțeleaptă va împărți moștenirea ca unul dintre frațiPild 17:2
Versetele
Pild 17:2Sluga cu minte stăpânește pre stăpânii cei neînțelepți, și împarte părți între frați.
Avuția pierdută într-o afacere rea nu lasă nimic fiuluiEcl 5:12–13
Versetele
Ecl 5:12–13Este boală care o am văzut supt soare, a se păzì avuție spre răul celui ce o are. Și piere avuția aceea întru migăială rea, și a născut fiu, și nimic nu este în mâna lui.
Casa și averea se moștenesc de la părințiPild 19:14
Versetele
Pild 19:14Casă și avere împart părinții fiilor; iar femeia bărbatului dela Domnul se rânduește.
Cine știe dacă moștenitorul meu va fi înțelept sau nebun?Ecl 2:18–19
Versetele
Ecl 2:18–19Și am urît eu toată osteneala mea, care am ostenit supt soare, pentrucă o las pre ea omului, care s’a născut după mine. Și cine știe, oare înțelept va fì au nebun? Și oare stăpânì-va toată osteneala mea, care m’am ostenit și m’am străduit supt soare? Ci și aceasta este deșertăciune.

Surse

După Biblia tematică a lui Nave (Orville J. Nave, 1896; domeniu public): teme alese, rânduri scurtate și redate în limba de azi, fără interpretări; fiecare verset verificat.

Biblia 1914 (Ediția Sfântului Sinod) · Domeniu public