3 Împărați 21

1Și a fost după cuvintele acestea, aveà Navute Israilteanul o vie lângă ariea lui Ahaav împăratul Samariei.

2Și a grăit Ahaav către Navute, zicând: dă-mi viea ta să-mi fie grădină de legumi, pentrucă este aproape de casa mea, și-ți voiu da pentru ea altă vie mai bună decât aceasta; iar de place înaintea ta îți voiu plătì via cu argint, și-mi va fi mie grădină de legumi.

3Și a zis Navute către Ahaav: ferească-mă Dumnezeul meu, să dau eu moșiea părinților mei ție.

4Și a venit Ahaav acasă trist și mâhnit pentru cuvântul, care i-a grăit Navute Israilteanul, spunând: nu voiu da ție moșiea părinților mei, și s’a turburat sufletul lui Ahaav, și s’a culcat pre patul său, și ș’a acoperit obrazul său, și n’a mâncat pâine.

5Și a intrat Iezavel femeia lui la dânsul, și a zis către dânsul: pentru ce-ți este sufletul tău turburat, și nu mănânci pâine?

6Și a zis către ea: pentrucă am vorbit cu Navute Israilteanul, zicând: dă-mi viea ta pe bani, sau de vei vreà îți voiu da ție altă vie pentru ea, și a răspuns: nu voiu da ție moșiea părinților mei.

7Și a zis către el Iezavel femeia lui: așà faci tu acum împăratul lui Israil? Scoală-te, și mănâncă pâine și fii cu voie bună, eu îți voiu da ție viea lui Navute Israilteanul.

8Și a scris carte cu numele lui Ahaav, și o a pecetluit cu pecetea lui, și a trimis cartea la bătrânii și căpeteniile carii lăcuiau cu Navute.

9Iar în carte erà scris: rânduiți post, și puneți pre Navute să șază cu căpetenia poporului.

10Și puneți să șază doi oameni fărădelege împreajma lui, mărturisind asupra lui, și zicând: ai hulit pre Dumnezeu și pre împăratul; apoi să-l scoață, și să-l ucidă cu pietre să moară.

11Și au făcut oamenii bătrâni și căpeteniea cetății, carii locuiau în cetatea lui, după cum a trimis la ei Iezavel și după cum erà scris în cărțile cele trimise lor.

12Și a rânduit post, și a pus pre Navute să șază cu căpetenia poporului.

13Și au intrat doi oameni fii fărădelegilor, și au șezut împreajma lui, și mărturisiră oamenii cei fărădelege asupra lui Navute, înaintea poporului, zicând: a hulit Navute pre Dumnezeu și pre împăratul, și l-a scos pre el afară din cetate, și l-a ucis cu pietre, și a murit.

14Și a trimis la Iezavel, zicând: ucisu-s’a Navute cu pietre, și a murit.

15Și a fost după ce a auzit Iezavel vestea că a murit Navute și s’a îngropat, a zis Iezavel către Ahaav: scoală-te, moștenește viea lui Navute Israilteanul, care nu ți-a dat-o ție pre bani, că nu este Navute viu, ci a murit.

16Și a fost dacă a auzit Ahaav că a murit Navute Israilteanul, ș’a rupt hainele sale, și s’a îmbrăcat cu sac, și după aceea s’a sculat, și s’a dus Ahaav în viea lui Navute Israilteanul să o moștenească.

17Și au grăit Domnul către Ilie Tesviteanul, zicând:

18Scoală-te și te du întru întâmpinarea lui Ahaav împăratul lui Israil celui din Samariea, că este în viea lui Navute, că s’a dus acolo ca să o moștenească.

19Și vei grăì către el, zicând: acestea zice Domnul: fiindcă ai ucis și ai moștenit, pentru aceea acestea zice Domnul: în locul în care a lins porcii și câinii sângele lui Navute, acolo vor linge câinii sângele tău, și curvele se vor spălà cu sângele tău.

20Și a zis Ahaav către Ilie; au aflatu-m’ai vrăjmaș pre mine? Și a zis: te-am aflat pentrucă în deșert te-ai ispitit, ca să faci ce este rău înaintea Domnului, ca să-l mânii pre el.

21Acestea zice Domnul: iată eu voiu aduce asupra ta rele, și voiu pierde pre ai tăi cei după tine, și voiu stârpì din ai lui Ahaav până la cel ce se pișă la perete, pre cel închis și părăsit întru Israil.

22Și voiu da casa ta, ca și casa lui Ierovoam feciorul lui Navat, și casa lui Vaasa feciorul lui Ahia, pentru întărîtările cu care m’ai întărîtat, și ai făcut pre Israil a păcătuì.

23Și asupra Iezavelii au grăit Domnul, zicând: câinii o vor mâncà pre ea înaintea zidului lui Ezrael

24Pre cel mort al lui Ahaav în cetate îl vor mâncà câinii, și pre cel mort al lui în câmp îl vor mâncà pasările cerului.

25Însă nimenea nu este ca Ahaav, care cu totul s’a dat pre sine, ca să facă ce este rău înaintea Domnului, că l-a purtat pre el Iezavel femeia lui.

26Și s’a făcut foarte urît mergând după toate urîciunile, care a făcut Amoreul, pre care l-au surpat Domnul dela fața fiilor lui Israil.

27Și a fost dacă a auzit Ahaav cuvintele acestea ș’a rupt hainele sale, și a încins sac preste trupul său, și a postit, și s’a învălit cu sac în ziua în care a ucis pre Navute Israilteanul, și a umblat smerit.

28Și au fost cuvintele Domnului în gura robului său Ilie pentru Ahaav, și au zis Domnul:

29Văzut-ai cum s’a umilit Ahaav de către fața mea? Deci pentrucă s’a smerit înaintea mea, nu voiu aduce răutate în zilele lui, ci în zilele feciorului lui voiu aduce răutate preste casa lui.