3 Împărați 2

1Și s’au apropiat zilele lui David ca să moară, și a poruncit lui Solomon fiul său zicând:

2Eu merg în calea a tot pămînteanul, iar tu te întărește, și fii bărbat.

3Și păzește rânduelele Domnului Dumnezeului tău, ca umblând întru căile lui, să păzești poruncile lui și îndreptările lui și judecățile lui și mărturiile lui, cele scrise în legea lui Moisì, ca să înțelegi cele ce vei face după toate câte voiu porunci ție.

4Ca să întărească Domnul cuvântul său, care au grăit către mine zicând: de vor păzì fiii tăi calea sa, ca să umble înaintea mea întru adevăr cu toată inima sa și cu tot sufletul său, zicând: nu va lipsì ție bărbat de pre scaunul lui Israil.

5Iar tu ai cunoscut, câte a făcut mie Ioav feciorul Saruei, câte a făcut celor două căpetenii ai oștirii lui Israil, lui Avenir feciorul lui Nir și lui Amesai feciorul lui Ieter, că i-a omorît pre ei, și a vărsat sânge de răsboiu în pace, și a pus sânge nevinovat în brâul său cel dela mijlocul său, și întru încălțămintea picioarelor lui.

6Și vei face după înțelepciunea ta, și să nu lași să se ducă bătrânețele lui cu pace în iad.

7Iar fiilor lui Verzeli Galaaditeanul să faci milă, și să fie între cei ce mănâncă din masa ta, că ei au venit la mine când fugeam de fața lui Avesalom fratele tău.

8Și iată cu tine este Semei feciorul lui Ghira fiul lui Iemini din Vaurim, acesta m’a blestemat blestem rău în ziua în care mă duceam la tabără, și s’a pogorît întru întâmpinarea mea la Iordan, și m’am jurat lui pre Domnul, zicând: nu te voiu omorî cu sabie.

9Pentru aceea să nu-l lași ca pre un nevinovat, că om înțelept ești tu, și vei cunoaște ce vei face lui, și să duci căruntețele lui cu sânge în iad.

10Și a adormit David cu părinții săi, și s’a îngropat în cetatea lui David.

11Iar zilele câte a împărățit David preste Israil au fost patruzeci de ani: în Hevron a împărățit șapte, ani, și în Ierusalim treizeci și trei de ani.

12Și a șezut Solomon pre scaunul lui David Tatăl său fiind de doisprezece ani, și s’a întărit împărăția lui foarte.

13Și a intrat Adonias feciorul Aghitei la Virsaviea muma lui Solomon, și s’a închinat ei, iar ea a zis: vii cu pace? Și el a zis: pace.

14Și a zis el: cuvânt am către tine, și i-a zis lui: grăește.

15Și a zis ei: tu știi că a mea erà împărățiea, și spre mine a căutat tot Israilul ca să împărățesc, și s’a întors împărățiea, și s’a făcut a fratelui meu, că dela Domnul s’a făcut lui.

16Și acum o cerere cer eu dela tine; nu-ți întoarce fața ta, și Virsaviea a zis: grăește.

17Și a zis ei: grăește rogu-te către Solomon împăratul, că nu-și va întoarce fața sa de către tine, și să-mi dea mie femeie pre Avisag Somaniteanca.

18Și a zis Virsaviea: bine, eu voiu grăì pentru tine împăratului.

19Și a intrat Virsaviea la împăratul Solomon, ca să grăiască lui pentru Adonias, și s’a sculat împăratul înaintea ei, și s’a închinat ei, și a șezut pre scaunul său, și s’a pus scaun mumei împăratului, și a șezut deadreapta lui.

20Și a zis lui: o cerere mică eu cer dela tine, să nu întorci fața mea, și a zis împăratul: cere maica mea, că nu te voiu întoarce.

21Iar ea a zis: să se deà Avisag Somaniteanca femeie lui Adonias fratelui tău.

22Și a răspuns împăratul Solomon, și a zis maicii sale: și pentru ce ai cerut tu pre Avisag Somaniteanca lui Adonias? Cere-i lui împărățiea, că el este fratele meu cel mai mare decât mine, și lui Aviatar preotul și lui Ioav feciorul Saruei mai marele oștirilor, prieteni.

23Și s’a jurat împăratul Solomon pre Domnul, zicând: așà să-mi facă mie Dumnezeu și așà să-mi adauge, asupra sufletului său a grăit Adonias cuvântul acesta.

24Și acum viu este Domnul cel ce m’au gătit și m’au pus pre scaunul lui David tatălui meu, și mi-au făcut mie casă, precum au grăit Domnul, că astăzi se va omorî Adonias.

25Și a trimis împăratul Solomon pe Vaneas feciorul lui Iodae, și l-a ucis, și a murit Adonias în ziua aceea.

26Și lui Aviatar preotul a zis împăratul: mergi tu în Anatot în țarina ta, că vinovat morții ești tu în ziua aceasta, ci nu te voiu omorî, pentrucă ai purtat sicriul legii Domnului înaintea lui David tatălui meu, și pentrucă ai pătimit întru toate câte a pătimit tatăl meu.

27Și a lepădat Solomon pre Aviatar să nu fie preot Domnului, ca să se plinească cuvântul Domnului, care l-au grăit asupra casei lui Ilì în Silom.

28Și a venit vestea până la Ioav feciorul Saruei, că Ioav se plecase după Adonias, iar după Solomon nu s’a fost plecat, și a fugit Ioav în cortul Domnului și s’a apucat de coarnele jertfelnicului.

29Și s’a spus lui Solomon zicând: că a fugit Ioav în cortul Domnului, și iată se ține de coarnele jertfelnicului, și a trimis Solomon împăratul la Ioav, zicând:

30Ce s’a întâmplat ție de ai fugit la jertfelnic? Și a zis Ioav: pentrucă m’am spăimântat de fața ta, și am fugit la Domnul; și a trimis Solomon împăratul pre Vaneas feciorul lui Iodae, zicând: mergi și-l ucide și-l îngroapă pre el.

31Și a venit Vaneas feciorul lui Iodae la Ioav în cortul Domnului, și i-a zis lui: acestea zice împăratul: ieși afară, iar Ioav a zis: nu voiu ieșì afară, ci aici voiu murì; și s’a întors Vaneas feciorul lui Iodae, și a spus împăratului, zicând: acestea a grăit Ioav, și acestea mi-a răspuns mie.

32Și a zis lui împăratul: mergi și fă lui după cum a grăit, și-l ucide pre el și-l îngroapă, și vei ridicà astăzi dela mine și dela casa tatălui meu sângele, care în zadar a vărsat Ioav.

33Și au întors Domnul sângele nedreptății peste capul lui, în ce chip a făcut el celor doi oameni mai drepți și mai buni decât sine, că i-a ucis pre ei cu sabie, și tatăl meu David n’a știut de sângele lor, pre Avenir feciorul lui Nir voevodul oștilor lui Israil și pre Amesai feciorul lui Ieter voevodul oștilor lui Iuda.

34Și s’au întors sângiurile lor pre capul lui și pre capul seminției lui în veac, iar lui David și seminției lui și casei lui și scaunului lui să fie pace dela Domnul în veac.

35Și s’a suit Vaneas feciorul lui Iodae, și a năvălit asupra lui, și l-a omorît pre el, și l-a îngropat pre el în casa lui în pustie.

36Și a pus împăratul pre Vaneas feciorul lui Iodae în locul lui preste oaste, și împărățiea sporeà în Ierusalim; iar pre Sadoc preotul l-a pus împăratul preot mare în locul lui Aviatar.

37Și trimițând împăratul a chemat pre Semei, și i-a zis lui: zidește-ți casă în Ierusalim, și șezi acolo, și să nu ieși de acolo nicăirea.

38Și va fi în ziua în care vei ieșì și vei trece pârîul chedrilor, să știi bine că cu moarte vei murì, sângele tău va fi preste capul tău, și l-a jurat pre el împăratul în ziua aceea.

39Și a zis Semei către împăratul: bun este cuvântul care l-ai grăit doamne al meu împărate! Așà va face robul tău, și a șezut Semei în Ierusalim trei ani.

40Și a fost după trei ani, au fugit doi robi ai lui Semei la Anhis feciorul lui Maaha împăratul Ghetei, și s’a spus lui Semei, zicând: iată robii tăi sunt în Ghet.

41Și s’a sculat Semei, și a pus șaua pre asina sa, și s’a dus în Ghet la Anhis să caute pre robii săi, și s’a dus Semei, și a adus pre robii săi din Ghet.

42Și se spuse lui Solomon, zicând: că s’a dus Semei din Ierusalim în Ghet, și a adus pre robii săi.

43Și a trimis împăratul și a chemat pre Semei, și a zis către el: au nu te-am jurat pre Domnul, și am poruncit ție, zicând: în ce zi vei ieșì din Ierusalim, și vei merge deadreapta sau deastânga, să știi bine că cu moarte vei murì? Și ai zis mie: bun este cuvântul care îl auz.

44Pentru ce n’ai păzit jurămîntul Domnului, și porunca care am poruncit ție?

45Și a zis împăratul către Semei: știi toată răutatea inimii tale, cum o ai făcut lui David tatălui meu, și au întors Domnul răutatea preste capul tău.

46Și împăratul Solomon este binecuvântat, și scaunul lui David va stà înaintea Domnului în veac.

47Și a poruncit împăratul Solomon lui Vaneas feciorul lui Iodae, și a ieșit, și l-a omorît pre el, și a murit.