Explorează › Teme › Foamete și secete
Amănunte surprinzătoare
Foamete și secete în Biblie
Pasaje din Biblia 1914 (Ediția Sfântului Sinod) (în total 33), rând cu rând, după Nave’s Topical Bible.
În Facere
- Avram a coborât în Egipt pentru că foametea era mareFac 12:10
Versetele
Fac 12:10Și s’a făcut foamete pre pământ; și s’a pogorît Avram în Eghipet ca să lăcuiască acolo, pentrucă se întărise foametea pre pământ.
- Într-o altă foamete Isaac a mers la Gherar, nu în EgiptFac 26:1–2
Versetele
Fac 26:1–2Și a fost foamete pre pământ, afară de foametea cea mai dinainte care a fost în zilele lui Avraam și a mers Isaac la Avimeleh împăratul Filistenilor în Gherara. Și s’au arătat Dumnezeu lui și i-au zis: nu te pogorî în Eghipet; ci lăcuește în pământul care voiu spune eu ție.
- În Egipt șapte ani de belșug, apoi șapte ani de foameteFac 41:29–30, Fac 41:54
Versetele
Fac 41:29–30Iată în șapte ani va fi îndestulare multă în tot pământul Eghipetului. Și după aceștia vor venì șapte ani de foamete, și vor uità de îndestularea ce a fost în tot Eghipetul, și va topì foametea pământul.
Fac 41:54Și au început cei șapte ani de foamete a venì, după cum a zis Iosif. Și s’a făcut foamete în tot pământul, iar în tot cuprinsul Eghipetului erà pâine.
- Iosif a strâns grâu cât nisipul măriiFac 41:48–49
Versetele
Fac 41:48–49Și a adunat toate bucatele celor șapte ani, întru care erà îndestulare în pământul Eghipetului, și a pus bucatele în cetăți, bucatele câmpurilor celor din prejurul cetății le-a pus într’însa. Și a adunat Iosif grâu, ca nisipul mării, cât nu puteà să-l numere, că erà mult foarte.
- Toate neamurile veneau la Iosif în Egipt să cumpere grâuFac 41:56–57
Versetele
Fac 41:56–57Și foametea erà pre fața a tot pământul, și a deșchis Iosif toate jifnițile, și vindeà tuturor Eghiptenilor. Și toate țările au venit în Eghipet să cumpere dela Iosif, pentrucă se întărise foametea preste tot pământul.
- Zece dintre frații lui Iosif au coborât să cumpere grâuFac 42:1–3
Versetele
Fac 42:1–3Și văzând Iacov, că se vinde grâu în Eghipet, a zis feciorilor săi: pentruce vă leneviți? Iată am auzit, că este grâu în Eghipet: pogorîți-vă acolo și cumpărați-ne puținele bucate, ca să trăim și să nu murim. Și s’au pogorît cei zece frați ai lui Iosif să cumpere grâu din Eghipet.
- Doi ani de foamete, și încă cinci fără arat și seceratFac 45:6
Versetele
Fac 45:6Că acesta este al doilea an de foamete pre pământ, și încă cinci ani întru care nu va fi arătură nici seceriș.
- Egiptenii au plătit hrana cu bani, apoi cu vitele lorFac 47:13–17
Versetele
Fac 47:13–17Iar grâu nu erà în tot pământul, că se întărise foametea foarte, și a slăbit pământul Eghipetului și pământul Hanaan de foamete. Și a adunat Iosif tot argintul ce s’a aflat în pământul Eghipetului și în pământul Hanaan pentru grâul, care-l cumpărà, și-l măsurà lor, și a adus Iosif tot argintul în casa lui Faraon. Și s’a sfârșit tot argintul din pământul Eghipetului și din pământul Hanaan, și au venit toți Eghiptenii la Iosif, zicând: dă-ne nouă pâine, și pentruce’ murim înaintea ta? Că s’a sfârșit argintul nostru. Și le-a zis lor Iosif: aduceți vitele voastre, și voiu dà vouă pâine pentru vitele voastre, dacă s’a sfârșit argintul vostru. Și au adus vitele lor la Iosif, și le-a dat Iosif pâine pentru cai și pentru oi, pentru boi și pentru asini, hrănindu-i cu pâine pentru toate vitele lor în anul acela.
- Apoi și-au vândut ogoarele, iar pământul a ajuns al lui FaraonFac 47:19–20
Versetele
Fac 47:19–20Deci ca să nu murim înaintea ta și pământul să se pustiească, ia-ne pre noi și pământul nostru pentru pâine, și vom fi noi și pământul nostru robi lui Faraon; dă-ne sămânță să semănăm și să trăim și să nu murim și să nu se pustiească pământul. Și a cumpărat Iosif tot pământul Eghiptenilor lui Faraon; că au vândut Eghiptenii pământul său lui Faraon, că-i cuprinsese pre ei foametea și a fost pământul al lui Faraon.
- De atunci o cincime din recoltă era a lui FaraonFac 47:23–24
Versetele
Fac 47:23–24Și a zis Iosif tuturor Eghiptenilor: iată v’am cumpărat pre voi și pământul vostru, astăzi lui Faraon, luați-vă sămânță și semănați pământul. Și vor fi rodurile lui și veți da a cincea parte lui Faraon, iar cele patru părți vor fi ale voastre de sămânță pământului și de mâncare vouă și tuturor celor din casele voastre.
În Israel
- În zilele judecătorilor o familie din Betleem s-a mutat în MoabRut 1:1
Versetele
Rut 1:1Și a fost în zilele întru care cârmuiau judecătorii, s’a făcut foamete pre pământ, și a mers un om din Vitleemul lui Iuda, ca să lăcuiască în țarina lui Moav, el și femeia lui și doi fii ai lui.
- Noemi s-a întors acasă când a auzit că iar este pâineRut 1:6
Versetele
Rut 1:6Și s’a sculat ea și amândouă nurorile ei, și s’au întors din țarina lui Moav, că au fost auzit în țarina lui Moav, cum că Domnul au cercetat pre poporul său cu dare de pâine.
- Sub David foametea a ținut trei ani la rând2 Împ 21:1
Versetele
2 Împ 21:1Și s’a făcut foamete în zilele lui David trei ani unul după altul, și a căutat David fața Domnului, și au zis Domnul: pentru Saul și pentru strâmbătatea casei lui, în vărsarea sângelui când a ucis pre Gavaoniteni.
- Ilie către Ahab: nici rouă, nici ploaie, decât la cuvântul meu3 Împ 17:1
Versetele
3 Împ 17:1Și a zis Prorocul Ilie Tesviteanul cel din Tezvanul Galaadului către Ahaav: viu este Domnul Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israil, căruia îi stau înainte, de va fi întru anii aceștia rouă și ploaie, fără numai prin cuvântul gurii mele.
- Corbii îi aduceau lui Ilie pâine și carne dimineața și seara3 Împ 17:6
Versetele
3 Împ 17:6Și corbii aduceau lui pâine dimineața, și carne seara, și din pârîu bea apă.
- Făina din vasul văduvei și untdelemnul din ulcior nu s-au sfârșit3 Împ 17:14–16
Versetele
3 Împ 17:14–16Că acestea zice Domnul Dumnezeul lui Israil: vadra de făină nu va scădeà, și urciorul de untdelemn nu se va împuținà până la zilele întru care va da Domnul ploaie pre pământ. Și a mers femeia și a făcut după cuvântul lui Ilie, și i-a dat lui și au mâncat el și ea și feciorii ei, Și vadra de făină n’a scăzut, și urciorul cu untdelemn nu s’a împuținat, după cuvântul Domnului cel ce au grăit prin gura lui Ilie.
- În anul al treilea foametea era mare în Samaria3 Împ 18:1–2
Versetele
3 Împ 18:1–2Și a fost după zile multe, și cuvântul Domnului a fost către Ilie în anul al treilea, zicând: mergi și te arată lui Ahaav, și voiu da ploaie pre fața pământului. Și a mers Ilie să se arate lui Ahaav, și erà foamete mare în Samariea.
- Ahab l-a trimis pe Abdia să caute iarbă pentru cai și catâri3 Împ 18:5
Versetele
3 Împ 18:5Și a zis Ahaav către Avdiu: vino și să umblăm pre pământ și la izvoarele apelor și la toate pâraele, ca doar vom aflà iarbă, ca să ținem vii caii și mușcoii, și să nu lăsăm să piară de tot vitele.
- Amintit mai târziu: fără ploaie trei ani și jumătateLuc 4:25, Iac 5:17
Versetele
Luc 4:25Și într’adevăr grăesc vouă: multe văduve erau în zilele lui Ilie în Israil, când s’a încuiat cerul trei ani și șase luni, cât s’a făcut foamete mare preste tot pământul.
Iac 5:17Ilie om erà asemenea nouă pătimaș, și cu rugăciune s’a rugat să nu plouă; și n’a plouat pre pământ ani trei și luni șase.
- Foamete la Ghilgal: tigve sălbatice în fiertură, „moartea e în oală”4 Împ 4:38–40
Versetele
4 Împ 4:38–40Și Eliseiu s’a întors în Galgala, și foamete erà în țară, și fiii prorocilor ședeau înaintea lui, și a zis Eliseiu slugii sale: pune căldarea cea mare, și fierbe fiertură fiilor prorocilor. Și a ieșit în țarină să culeagă verdețuri, și a aflat în țarină o viță sălbatică, și a cules din ea curcubețele sălbatice, plină haina sa, și a venit, și le-a pus în căldarea cea cu fiertură, că n’a știut. Și a turnat oamenilor să mănânce, și a fost când mâncau ei din fiertură, iată au strigat, și au zis: moarte este în căldare omule al lui Dumnezeu! Și n’au putut să mănânce.
- Sunamiteanca a locuit șapte ani printre filisteni în vreme de foamete4 Împ 8:1–3
Versetele
4 Împ 8:1–3Și a grăit Eliseiu către femeia, al căreia fecior l-a învieat, zicând: scoală-te și te du tu și casa ta, și lăcuește unde vei puteà, că au chemat Domnul foamete pre pământ, și va fi pre pământ șapte ani. Și s’a sculat femeia, și a făcut după cuvântul lui Eliseiu, și s’a dus ea și casa ei și a lăcuit în pământul celor de alt neam șapte ani. Și a fost după sfârșitul acelor șapte ani, s’a întors femeia din pământul celor de alt neam în cetate, și a venit la împăratul să se roage pentru casa sa și pentru țarinile sale.
- Patru leproși au găsit pustie tabăra sirienilor de lângă Samaria4 Împ 7:3–5
Versetele
4 Împ 7:3–5Și erau patru oameni leproși la poarta cetății, și a zis unul către aproapele său: ce ședem noi aici, până vom murì? De vom zice să intrăm în cetate, foametea este în cetate, vom murì acolo, și de vom ședeà aici iar vom murì. Deci acum veniți și să cădem la tabăra Siriei, doar ne vor lăsà vii și vom trăì, iar de ne vor omorî, vom murì. Și s’au sculat când erà încă întunerec ca să intre în tabăra Siriei, și au venit la o parte a taberii Siriei, și iată nici un om nu erà acolo.
- Atunci o sată de făină aleasă se vindea cu un siclu4 Împ 7:16
Versetele
4 Împ 7:16Și a ieșit poporul, și a jefuit toată tabăra Siriei, și a fost măsura de făină de grâu un siclu, și două măsuri de orz un siclu, după cuvântul Domnului.
- În asediul Ierusalimului poporul țării n-avea pâine4 Împ 25:3, Ierem 52:4
Versetele
4 Împ 25:3În ziua a noua a lunii s’a întărit foametea în cetate, și n’aveà pâine poporul locului.
Ierem 52:4În luna a patra, la nouă ale lunei, s’a întărit foametea în cetate și n’avea pâine poporul locului.
- Ieremia: pământul a crăpat; cerboaica își părăsește puiul din lipsă de iarbăIerem 14:4–5
Versetele
Ierem 14:4–5Și lucrurile pământului au încetat, pentrucă nu erà ploaie, plugarii s’au mâhnit, acoperit-au capetele lor. Și cerbii cei cu pui în țarină i-au părăsit, pentrucă nu erà iarbă.
- Plângerile: copiii cer pâinePlâng 4:4
Versetele
Plâng 4:4Lipitu-s’a limba sugătorului de gâtlejul său pentru sete, pruncii au cerut pâine, nu este cine să o frângă lor.
- În zilele lui Neemia oamenii își puneau zălog ogoarele și casele ca să cumpere grâuNeem 5:3
Versetele
Neem 5:3Iar alții erau cari ziceau: țarinile noastre și viile noastre și casele noastre să le zălogim, ca să luăm grâu și să mâncăm.
În Noul Testament
- În povestea lui Iisus o foamete mare îl lasă pe fiul cel mic în lipsăLuc 15:14
Versetele
Luc 15:14Și cheltuind el toate, s’a făcut foamete mare într’acea țară, și el a început a se lipsì.
- Agab a vestit o foamete mare; a venit sub ClaudiuFapt 11:28
Versetele
Fapt 11:28Și sculându-se unul dintru dânșii anume Agav, însemnà prin duhul că foamete mare va să fie în toată lumea; care a și fost în zilele lui Claudie Chesarul.
- Ucenicii au trimis ajutor în Iudeea prin Barnaba și SaulFapt 11:29–30
Versetele
Fapt 11:29–30Iar ucenicii, după cum cine aveà, au așezat fiecare din ei a trimete spre slujbă fraților celor ce locuiau în Iudeea; Care au și făcut, trimețând la cei bătrâni prin mâna lui Varnava și a lui Savlu.
Surse
După Biblia tematică a lui Nave (Orville J. Nave, 1896; domeniu public): teme alese, rânduri scurtate și redate în limba de azi, fără interpretări; fiecare verset verificat.
Biblia 1914 (Ediția Sfântului Sinod) · Domeniu public