3 Împărați 18

1Și a fost după zile multe, și cuvântul Domnului a fost către Ilie în anul al treilea, zicând: mergi și te arată lui Ahaav, și voiu da ploaie pre fața pământului.

2Și a mers Ilie să se arate lui Ahaav, și erà foamete mare în Samariea.

3Și a chemat Ahaav pre Avdiu dregătorul casei, iar Avdiu se temea de Domnul foarte.

4Și a fost când a ucis Iezavel pre prorocii Domnului, a luat Avdiu o sută de bărbați proroci, și i-a ascuns pre ei câte cincizeci în două peșteri, și-i hrăneà pre ei cu pâine și cu apă.

5Și a zis Ahaav către Avdiu: vino și să umblăm pre pământ și la izvoarele apelor și la toate pâraele, ca doar vom aflà iarbă, ca să ținem vii caii și mușcoii, și să nu lăsăm să piară de tot vitele.

6Și ș’a împărțit calea care pre unde să umble, și Ahaav a mers pre o cale singur.

7Iar Avdiu a mers pre altă cale singur, și când erà Avdiu pre cale, a venit Ilie înaintea lui, și Avdiu a grăbit și a căzut pre fața sa, și a zis: au tu ești doamne al meu Ilie?

8Și a zis Ilie lui: eu; mergi de zì domnului tău: iată Ilie.

9Și a zis Avdiu: ce am păcătuit de dai pre robul tău în mâinile lui Ahaav să mă omoare?

10Viu este Domnul Dumnezeul tău, de este neam sau împărăție unde n’a trimis domnul meu să te caute, și a zis: nu este, și a ars împărăția și satele ei, pentrucă nu te-au aflat pre tine.

11Și acum tu zici: mergi și spune domnului tău: iată Ilie.

12Și va fi după ce mă voiu duce eu dela tine, și Duhul Domnului te va duce într’un loc pe care nu-l știu, și voiu intrà să spuiu lui Ahaav, și nu te va aflà, și mă va omorî pre mine, și eu robul tău mă tem de Domnul din tinerețile mele.

13Au nu ți s’a spus ție Domnul meu ce am făcut când a ucis Iezavel pre prorocii Domnului, cum am luat din prorocii Domnului o sută de bărbați, și i-am ascuns pre ei câte cincizeci în peșteri și i-am hrănit pre ei cu pâine și cu apă?

14Și acum tu zici mie: mergi, zì domnului tău: iată Ilie, și mă va omorî pre mine.

15Și a zis Ilie: viu este Domnul puterilor căruia stau înainte, că astăzi mă voiu arătà lui.

16Și a mers Avdiu înaintea lui Ahaav, și i-a spus lui, și a alergat Ahaav, și a mers întru întâmpinarea lui Ilie.

17Și a fost dacă a văzut Ahaav pre Ilie, zise Ahaav către Ilie: au tu ești cel ce răsvrătești pre Israil?

18Și a zis Ilie: nu răsvrătesc eu pre Israil, ci tu și casa tatălui tău, lăsând pre Domnul Dumnezeul vostru, și mergând în urma lui Vaal.

19Și acum trimite și adună la mine pre tot Israilul în muntele Karmilului, și pre cei patru sute cincizeci de proroci fără rușine ai lui Vaal, și pre cei patru sute de proroci ai desișurilor carii mănâncă din masa Iezavelii.

20Și a trimis Ahaav la tot Israilul, și a adunat pre toți prorocii în muntele Karmilului.

21Și s’a apropiat Ilie către toți, și le-a zis lor Ilie: până când veți șchiopătà într’amândouă gleznele voastre? De este Domnul Dumnezeu mergeți după dânsul; iar de este Vaal mergeți după dânsul, și n’a răspuns poporul nimic.

22Și a zis Ilie către popor: eu am rămas singur Proroc Domnului; iar prorocii lui Vaal sunt patru sute și cincizeci de oameni, și prorocii desișurilor patru sute.

23Dați-ne nouă doi boi, și să-și aleagă ei loruș unul, și să-l taie bucăți, și să-l pue pre lemne, și să nu pue foc, și eu voiu jertfì pre celalt bou, și foc nu voiu pune.

24Și strigați întru numele dumnezeilor voștri, și eu voiu chemà întru numele Domnului Dumnezeului meu, și Dumnezeul care va auzì cu foc, acela este Dumnezeu, și a răspuns tot poporul, și a zis: bun este cuvântul, care ai grăit.

25Și a zis Ilie prorocilor celor de rușine: alegeți-vă vouă un bou și jertfiți întâiu voi, că voi sunteți mai mulți, și chemați întru numele dumnezeului vostru, iar foc să nu puneți.

26Și au luat un bou, și au făcut așà, și au chemat întru numele lui Vaal de dimineața până la amiazăzi, și au zis: auzi-ne pre noi Vaale! auzi-ne pre noi; și nu erà glas, și nu erà ascultare, și alergau împrejurul jertfelnicului, care au făcut.

27Și se făcuse amiazăzi, și îi batjocoreà pre dânșii Ilie Tesviteanul și a zis: strigați cu glas mare că dumnezeu este, că gândește sau poate lucrează cevà, sau va fi dormind, ca să se deștepte.

28Și strigau cu glas mare, și se tăeau după obiceiul lor cu cuțite, și se găteau cu bice până la vărsarea sângelui lor.

29Și se trecuse de amiazăzi, și erà îndeseară, și au prorocit până ce venise vremeà să se aducă jertfa, și nu erà glas, nu erà ascultare; și a grăit Ilie Tesviteanul către prorocii urâciunilor, zicând: dați-vă înlături acum, ca să aduc și eu arderea cea de tot a mea, și s’a dat înlături și s’au dus.

30Și a zis Ilie către popor: apropiați-vă către mine, și s’a apropieat tot poporul către el, și așeză jertfelnicul Domnului cel săpat.

31Și a luat Ilie douăsprezece pietre după numărul semințiilor lui Israil, precum au grăit către dânsul Domnul, zicând: Israil va fi numele tău.

32Și a clădit pietrile în numele Domnului, și a întocmit jertfelnicul Domnului cel săpat, și a făcut groapă împrejurul jertfelnicului, întru care încăpeau două măsuri de sămânță.

33Și a grămădit lemnele pre jertfelnicul ce făcuse, și a tăiat bucăți cele de jertfă și le-a pus pre lemne și le-a pus pre jertfelnic.

34Și a zis Ilie: aduceți-mi patru vedre de apă, și le vărsați preste jertfă și preste lemne, și au făcut așà, și a zis: turnați a doua oară, și au turnat a doua oară, și a zis: turnați a treia oară, și au turnat a treia oară.

35Și umblà apa împrejurul jertfelnicului, și groapa se umplusese de apă.

36Și când erà vremea a se aduce jertfa, a venit Ilie Prorocul, și a zis: Doamne Dumnezeul lui Avraam! și al lui Isaac! și al lui Israil! auzi-mă Doamne! auzi-mă astăzi cu foc! Ca să cunoască tot poporul acesta, că tu ești Domnul Dumnezeul lui Israil! și eu sunt robul tău, și pentru tine am făcut lucrurile acestea!

37Auzi-mă Doamne! auzi-mă! Ca să cunoască poporul acesta, că tu ești Domnul Dumnezeu, și tu ai întors inima poporului acestuia înapoi!

38Și a căzut foc dela Domnul din cer și a mistuit jertfa, și lemnele și apa cea din groapă și pietrile și lutul l-a lins focul.

39Și a văzut tot poporul și a căzut pre fața sa, și a zis: adevărat Domnul este Dumnezeu, Domnul acesta este Dumnezeu.

40Și a zis Ilie către popor: prindeți pre prorocii lui Vaal, ca nici unul dintr’înșii să nu scape, și i-au prins pre dânșii, și i-a dus Ilie la rîul Kison și i-a junghiat acolo.

41Și după aceasta a zis Ilie lui Ahaav: mergi, și mănâncă și bea, că iată glas de pogorîre de ploaie.

42Și s’a dus Ahaav să mănânce și să beà; iar Ilie s’a suit în muntele Karmilului, și plecându-se la pământ, ș’a pus fața sa între genunghile sale.

43Și a zis slugii sale: du-te și te uită spre mare, și s’a dus și s’a uitat sluga, și a zis: nu este nimica, și i-a zis Ilie: întoarce-te și tu de șapte ori, și s’a întors de șapte ori.

44Și a fost în a șaptea oară iată nor mic, ca o urmă de om scoțând apă din mare, și a zis: du-te, și zi lui Ahaav: înhamă căruța ta, și te pogoară, ca să nu te ajungă ploaia.

45Și iată de îndată, cerul s’a întunecat cu nori și cu vânt, și s’a făcut ploaie mare; și Ahaav înhămând s’a dus până la Iezrael.

46Și mâna Domnului a fost preste Ilie, și încingând mijlocul său a alergat înaintea lui Ahaav în Iezrael.