Scrisorile de la Lachiș

În 1935, arheologul britanic J. L. Starkey a găsit 18 ostraca — cioburi de vase sparte folosite pentru scris — într-o încăpere de pază de lângă poarta cetății Lachiș, la sud-vest de Ierusalim. Zăceau într-un strat de cenușă de la focul în care babilonienii arseseră cetatea, iar în 1938 s-au mai găsit trei. Au fost scrise cu cerneală neagră, cu un condei de trestie sau de lemn, în scrierea ebraică a vremii. Doar vreo șapte se pot citi ca text legat. Cele mai multe au fost trimise de un ofițer pe nume Hoșaia, de la un post înaintat, către Iaoș, comandantul lui de la Lachiș.

Scrisoarea 4 spune: „Veghem la semnalele de foc ale Lachișului … căci nu vedem Azeca.” Ieremia numește Lachișul și Azeca drept ultimele cetăți tari rămase în Iuda (Ieremia 34:7). După o părere, Azeca tocmai căzuse; după alta, semnalele ei pur și simplu nu se vedeau în ziua aceea. Scrisoarea 6 se plânge că vorbele dregătorilor „slăbesc mâinile” poporului — aceeași expresie ebraică pe care dregătorii o folosesc despre Ieremia (Ieremia 38:4). Scrisoarea 3 pomenește un comandant care coboară în Egipt și un avertisment de la un proroc; cine a fost acel proroc nu se știe.