BOR 1914 · Capitolul 18 / 52
Ieremia 18
1Cuvântul care s’a făcut dela Domnul către Ieremia, zicând:
2Scoală-te și te pogoară la casa olarului, și acolo vei auzì cuvintele mele.
3Și m’am pogorît la casa olarului, și iată el făceà lucru pre pietre.
4Și am văzut vasul, care’l făceà el în mâinile lui, și iarăș l-a făcut pre acela alt vas, precum a plăcut înaintea lui a face.
5Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicând:
6Au doară nu v’aș putea face ca olarul acesta casa lui Israil? Iată ca lutul olarului sunteți voi în mâinile mele.
7Îndată voiu grăì asupra neamului și asupra împărăției, ca să’i ridic pre ei și să’i pierz.
8Și se va întoarce neamul acela dela toate răutățile sale, și mă voiu căì pentru relele care am socotit să le fac lor.
9Și iarăș voiu grăì despre neam și despre împărăție, ca să se zidească de iznoavă și să se răsădească.
10De vor face cele rele înaintea mea, ca să nu auză glasul meu, mă voiu căì pentru bunătățile, care am grăit să le fac lor.
11Și acum zì către oamenii lui Iuda și către cei ce lăcuesc în Ierusalim: iată eu urzesc asupra voastră rele, și pun asupra voastră gând; să se întoarcă dar fiecare dela calea lui cea rea, și mai bune faceți lucrurile voastre și căile voastre.
12Și au zis: ne împrotivim, că după urâciunile noastre vom merge și fiecare cele ce plac inimii sale cei rele, vom face.
13Pentru aceea așà zice Domnul: întrebați întru neamuri, cine a auzit ca acestea înfricoșate foarte ce a făcut fecioara lui Israil?
14Au lipsì-vor dela piatră colțuri, sau zăpadă din Livan, au abate-se-va apa cu sila în sus ducându-se?
15Dar poporul meu m’a uitat pre mine, tămâiat-a în deșert și a ocolit în căile lor, potecile veșnice, ca să bată cărările, ce n’au cale de umblat.
16Ca să facă pământul lor spre pustiire și spre batjocură veșnică, toți cei ce merg printr’însul se vor uimì și vor clătì cu capul lor.
17Ca vântul cel arzător îi voiu risipì pre ei înaintea feței vrăjmașilor lor, arătà-voiu lor ziua pierirei lor.
18Și au zis: Veniți să facem sfat împrotiva lui Ieremia, că nu va pierì legea pentru un preot, și sfatul pentru un înțelegător, și cuvântul pentru un proroc: veniți și să’l batem pre el cu limbă, și toate cuvintele lui să nu le ascultăm.
19Auzi-mă Doamne și ascultă glasul îndreptărei mele.
20Au să răsplătesc pentru bune, rele? Că împreună au vorbit graiuri asupra sufletului meu și certarea lor mi-au ascuns-o; adu’ți aminte Doamne, că am stătut înaintea ta, ca să grăiesc bune pentru ei, și să întorci mâniea ta de către ei.
21Pentru aceea dă pre fiii lor spre foamete, și’i adună pre ei spre mâna sabiei, facă-se femeile lor fără de fii și văduve, și bărbații lor cu moarte să fie omorîți, și tinerii lor căzuți de sabie la răsboiu.
22Fie strigare în casele lor, adu asupra lor tâlhari fără de veste, că au uneltit cuvânt ca să mă prinză, și lațuri au ascuns asupra mea.
23Și tu Doamne ai cunoscut tot sfatul lor cel spre moarte asupra mea, și să nu ierți nedreptățile lor, și păcatele lor să nu le ștergi dela fața ta; fie slăbiciunea lor înaintea ta, lucrează împrotiva lor în vremea mâniei tale.
Biblia 1914 (Ediția Sfântului Sinod) (BOR 1914, 1914) · limba și ortografia ediției din 1914 · Domeniu public · archive.org