Ieremia 31

1În vremea aceea zis-au Domnul: fì-voiu Dumnezeu neamului lui Israil, și ei vor fì mie popor.

2Așà au zis Domnul: aflà-voiu căldură în pustie cu cei pieriți de sabie, mergeți și să nu pierdeți pre Israil.

3Domnul de departe se va arătà lui, cu iubire veșnică te-au iubit pre tine, pentru aceea te-am tras pre tine spre îndurare.

4Că te voiu zidì, și te vei zidì fecioara lui Israil, încă vei luà tâmpina ta și vei ieșì cu adunarea celor ce joacă.

5Pentrucă ai sădit vii în dealurile Samariei, sădind, sădiți în dealurile lui Efraim și lăudați.

6Pentrucă este zi de chemare celor ce răspund în dealurile lui Efraim, sculați-vă și vă suiți în Sion la Domnul Dumnezeul vostru,

7Că așà au zis Domnul lui Iacov: veseliți-vă, veseliți-vă și strigați preste capul neamurilor, auzite faceți și lăudați, ziceți: mântuit-au Domnul pre poporul său, pre rămășița lui Israil.

8Iată eu îi aduc pre ei dela miazănoapte și voiu aduce pre ei dela marginea pământului la serbarea Fasec paștelui, și va naște fii mulți și se vor întoarce aici.

9Cu plângere a ieșit, și cu mângâiere voiu scoate pre ei abătându-i pre la curgeri de ape la cale dreaptă, și nu vor rătăcì întru ea, că m’am făcut lui Israil tată și Efraim cel întâiu născut al meu este.

10Auziți cuvintele Domnului neamuri și vestiți la ostroavele cele de departe, ziceți: cel ce au risipit pre Israil îl va și adunà pre el, și’l va păzì pre el, ca cel ce paște turma sa.

11Că au mântuit Domnul pre Iacov, scosu-l-au pre el din mâna celor mai tari decât el, și vor venì și se vor veselì în muntele Sionului.

12Și vor venì la bunătățile Domnului la pământul grâului și al vinului și al roadelor și al vitelor și al oilor, și va fì sufletul lor ca un pom rodit și mai mult nu vor flămânzì.

13Atunci se vor bucurà fecioarele întru adunare de tineri, și cei bătrâni se vor bucurà, și voiu întoarce plângerea lor întru bucurie, și’i voiu face pre ei veseli.

14Voiu mărì și voiu îmbătà sufletul preoților fiilor lui Levì, și poporul meu de bunătățile mele săturà-se-va.

15Așà zice Domnul: glas în Ramà s’a auzit, plâns și tânguire și jale a Rahilei, care plângeà pre fiii săi, și n’a vrut să se mângâe, că nu sunt.

16Așà zice Domnul: să înceteze glasul tău dela plâns și ochii tăi dela lacrămile tale, că este plată lucrurilor tale, și se vor întoarce din pământul vrăjmașilor.

17Statornic fiilor tăi.

18Auzind am auzit pre Efraim plângând, pedepsitu-m’ai pre mine și m’am pedepsit, eu ca un vițel nu m’am învățat, întoarce-mă pre mine și mă voiu întoarce, că tu ești Domnul Dumnezeul meu.

19Că după robia mea m’am pocăit și după ce am cunoscut, am suspinat pentru zilele rușinărei și am arătat ție, că am luat ocară din tinerețele mele.

20Fiu iubit Efraim, mie prunc, pentrucă sunt cuvintele mele întru el, aducându’mi aminte îmi voiu aduce aminte de el, pentru aceea am sârguit spre el, miluind voiu miluì pre el, zice Domnul.

21Întărește-te pre tine Sioane, fă pocăință, dă inima ta pre umerii tăi pre calea care ai umblat, întoarce-te fecioară Israil, întoarce-te în cetățile tale plângând.

22Până când te vei întoarce fată fără de cinste? Că au făcut Domnul mântuire spre sădire nouă, întru mântuire vor umblà împrejur oamenii.

23Că așà au zis Domnul: încă vor grăì cuvântul acesta în pământul lui Iuda și în cetățile lui, când voiu întoarce robia lui, bine este cuvântat Domnul preste drept muntele cel sfânt al lui.

24Și cei ce lăcuesc în cetățile lui Iuda și în tot pământul lui împreună cu plugarul, și se va ridicà întru turmă.

25Că am îmbătat pre tot sufletul setos, și pre tot sufletul flămând l-am săturat.

26Pentru aceea m’am sculat și am văzut și somnul meu dulce mi s’a făcut.

27Pentru aceea iată vin zile, zice Domnul: și voiu semănà pre Israil și pre Iuda sămânță de om și sămânță de dobitoc.

28Și va fì precum am privighiat asupra lor, ca să’i surp și ca să’i chinuesc, așà voiu privighià preste ei, ca să’i zidesc și ca să’i răsădesc zice Domnul.

29În zilele acelea nu vor mai zice: părinții au mâncat aguridă, și dinții fiilor s’au strepezit;

30Ci fiecare întru păcatul său va murì, și celui ce a mâncat agurida se vor strepezì dinții lui.

31Iată vin zile, zice Domnul: și voiu pune casei lui Israil și casei lui Iuda legătură nouă de pace.

32Nu după făgăduința care am făcut cu părinții lor în ziua în care i-am luat pre ei de mână și i-am scos din pământul Eghipetului; pentrucă aceia n’au rămas întru așezământul meu și eu n’am grijit de dânșii, zice Domnul.

33Că acesta este așezământul meu de pace, care voiu așezà cu casa lui Israil după zilele acelea, zice Domnul: dà-voiu legile mele în gândurile lor și în inimile lor le voiu scrì, și le voiu fì lor Dumnezeu și ei vor fì mie popor.

34Și nu va mai învățà nimenea pre vecinul său și pre fratele său, zicând: cunoaște pre Domnul, că toți mă vor cunoaște dela cel mic până la cel mare al lor, pentrucă milostiv voiu fì nedreptăților lor, și păcatele lor nu le voiu mai pomenì.

35De se va înălțà cerul mai sus zice Domnul; și de se va smerì fața pământului mai jos.

36Și eu nu voiu izgonì neamul lui Israil, zice Domnul, pentru toate câte a făcut.

37Așà au zis Domnul, cel ce au dat soarele spre lumina zilei, luna și stelele spre lumina nopții, și strigare în mare și sună valurile ei, Domnul atotțiitor este numele lui.

38De vor încetà legile acestea dela fața mea, zice Domnul; și neamul lui Israil va încetà a fi neam înaintea feții mele în toate zilele.

39Iată vin zile, zice Domnul, și se va zidì cetatea Domnului dela turnurile lui Anameil până la poarta unghiului, și va ieșì măsura ei în preajma lui până la dealurile lui Gariv, și se va încunjurà împrejur din pietre alese.

40Și toți Asarimotii până la pârîul Chedrilor, până la unghiul porții cailor despre răsărit, sfințire Domnului, și mai mult nu se va smulge și nu se va stricà până în veac.