Facerea 18

1Și s’au arătat Dumnezeu lui Avraam la stejarul lui Mamvrì când ședeà el în ușa cortului său la amiazăzi.

2Și ridicând ochii săi, a văzut: și iată trei bărbați stà din sus de el, și văzându-i pre ei a alergat dela ușa cortului său întru întâmpinarea lor, și s’a închinat până la pământ.

3Și a zis: Doamne, de am aflat har înaintea ta, nu trece pre robul tău!

4Să se aducă apă și să se spele picioarele voastre, și vă odihniți supt copaciu.

5Și voiu aduce pâine și veți mâncà, și după aceea veți merge în calea voastră; pentru aceea abateți-vă la sluga voastră; și ei au zis: așà, fă după cum ai zis.

6Și a alergat Avraam în cort la Sarra și a zis ei: grăbește și frământă trei măsuri de făină curată, și fă azime.

7Iar Avraam a alergat la vaci, și a luat un vițel tânăr și bun, și l-a dat slugii să-l gătească curând.

8Și a luat unt și lapte și vițelul care l-a gătit, și le-a pus înaintea lor, și ei au mâncat; iar el stà lângă dânșii supt copaciu.

9Și au zis către dânsul: unde este Sarra femeea ta? Și răspunzând a zis: iată este în cort.

10Și au zis: iată când mă voiu întoarce, voiu venì la tine în vremea aceasta și în ceasurile acestea, și va aveà fecior Sarra femeea ta; iară Sarra a auzit dela ușa cortului fiind după dânsul.

11Iar Avraam și Sarra erau bătrâni, trecuți în zile, și Sarrei încetase a se face cele femeești.

12Și a râs întru sine Sarra zicând: încă nu mi s’a făcut aceasta până acum, și Domnul meu este bătrân.

13Și au zis Domnul către Avraam: pentruce a râs Sarra întru sine zicând: au doar cu adevărat voiu naște bătrână fiind?

14Au nu este cu putință la Dumnezeu tot cuvântul? În vremea aceasta și în ceasurile acestea mă voiu întoarce la tine și va avea Sarra fecior.

15Și a tăgăduit Sarra, zicând: n’am râs, pentrucă s’a temut; și au zis către ea: ba, ci ai râs.

16Și sculându-se de acolo bărbații s’au uitat spre Sodoma și spre Gomora, și Avraam mergeà împreună cu ei petrecându-i.

17Iară Domnul au zis: au ascunde-voiu eu de Avraam sluga mea cele ce eu voiu face?

18Iar Avraam se va face neam mare și mult, și întru el se vor binecuvântà toate neamurile pământului.

19Că știu, că va învățà pre fiii săi și casa sa după sine, și vor păzì căile Domnului ca să facă dreptate și judecată, pentruca să aducă Domnul asupra lui Avraam toate câte au grăit către dânsul.

20Și au zis Domnul: strigarea Sodomei și a Gomorei s’a înmulțìt spre mine, și păcatele lor sunt mari foarte.

21Deci pogorîndu-mă voiu vedeà de fac după strigarea lor, care vine la mine; iar de nu, să știu.

22Și întorcându-se de acolo bărbații, au venit în Sodoma; iar Avraam încă stà înaintea Domnului.

23Și apropiindu-se Avraam a zis: să nu pierzi pre cel drept cu cei necredincioși, și va fì dreptul ca cel necredincios?

24De vor fi cincizeci de drepți în cetate, au doară pierde-vei pre ei? Au nu vei iertà tot locul pentru cincizeci de drepți de vor fi într’însa?

25Nici cum nu vei face după cuvântul acesta ca să ucizi pre cel drept împreună cu cei necredincioși, și să fie dreptul ca și cel necredincios, nici cum. Tu cel ce judeci tot pământul, au nu vei face judecată?

26Și au zis Domnul: de se vor aflà în cetatea Sodomei cincizeci de drepți, voiu iertà toată cetatea și tot locul pentru dânșii.

27Și răspunzând Avraam a zis: acum am început a grăì către Domnul meu, și eu sunt pământ și cenușă.

28Dar de vor fi mai puțini de cincizeci de drepți, să fie patruzeci și cinci, au pierde-vei pentru patruzeci și cinci toată cetatea? Și au zis: nu o voiu pierde de voiu aflà acolo patruzeci și cinci.

29Și a adaos a grăì către Domnul, și a zis: dar de se vor aflà acolo patruzeci? Și au zis: nu o voiu pierde pentru acei patruzeci.

30Și a zis: să nu fie ceva Doamne de voiu mai grăì: dară de se vor aflà acolo treizeci? Și au zis: nu o voiu pierde de voiu aflà acolo treizeci.

31Și a zis: pentrucă pociu grăì către Domnul, dară de se vor aflà acolo douăzeci? Și i-au zis: nu o voiu pierde de voiu aflà acolo douăzeci.

32Și a zis: să nu fie cevà Doamne, de voiu mai grăì încă odată. Dar de se vor aflà acolo zece? Și au zis: nu o voiu pierde pentru acei zece.

33Și s’au dus Domnul după ce au încetat a grăì lui Avraam, și Avraam s’a întors la locul său.