Facerea 22

1Și a fost după cuvintele acestea Dumnezeu au ispitit pre Avraam și i-au zis: Avraame, Avraame, iar el a zis: iată eu.

2Și au zis: ia pre fiul tău cel iubit pre Isaac pre care ai iubit și mergi în pământul cel înalt, și’l adu pre el acolo jertfă într’un munte, care’ți voiu spune ție.

3Și sculându-se Avraam de dimineață a pus șaoa pre asinul său, și a luat cu sine două slugi și pre Isaac fiul său; și tăind lemne pentru jertfă, sculându-se a mers, și a treia zi a venit la locul care i-au zis lui Dumnezeu.

4Și căutând Avraam cu ochii săi a văzut locul de departe.

5Și a zis Avraam slugilor sale: ședeți aici cu asinul, iar eu și pruncul vom merge până colea; și închinându-ne ne vom întoarce la voi.

6Și a luat Avraam lemnele cele pentru jertfă și le-a pus în spinarea lui Isaac fiul său; și a luat în mâini foc și cuțit și s’au dus amândoi împreună.

7Și a zis Isaac către Avraam tatăl său: tată, iar el a zis: ce este fiule? Și a zis: iată focul și lemnele, unde este oaea pentru jertfă?

8Și a zis Avraam: Dumnezeu își va îngriji pentru oaie de jertfă fiul meu!

9Și mergând amândoi împreună, au venit la locul care i-au arătat Dumnezeu lui; și a zidit acolo Avraam altar și a pus lemnele deasupra, și legând pre fiul său Issac, l-a pus pre altar deasupra lemnelor.

10Și a tins Avraam mâna sa să ia cuțitul să junghie pre fiul său.

11Și l-a strigat pre dânsul îngerul Domnului din cer zicând: Avraame, Avraame, iar el a zis: iată eu.

12Și i-au zis: să nu pui mâna ta pre prunc, nici să’i faci lui nimic; că acum am cunoscut că te temi tu de Dumnezeu, și nu ți s’a făcut milă de fiul tău cel iubit pentru mine.

13Și căutând Avraam cu ochii săi, a văzut: și iată un berbece erà încurcat cu coarnele într’un copac stufos; și s’a dus Avraam și a luat berbecele și l-a adus jertfă în locul lui Isaac fiul său.

14Și a chemat Avraam numele locului aceluia: Domnul au văzut, ca să se zică până astăzi: în muntele acesta Domnul s’au arătat.

15Și a strigat îngerul Domnului pre Avraam a doua oară din cer zicând:

16Asupra mea însu’mi m’am jurat zice Domnul, pentrucă ai făcut cuvântul acesta și nu ți s’a făcut milă de fiul tău cel iubit pentru mine,

17Pentru aceea cu adevărat binecuvântând te voiu binecuvântà, și înmulțind voiu înmulțì sămânța ta ca stelele cerului și ca nesipul cel de pre țărmurile mării; și va moșteni sămânța ta cetățile neprietinilor.

18Și se vor binecuvântà întru sămânța ta toate neamurile pământului, pentrucă ai ascultat glasul meu.

19Și s’a întors Avraam la slugile sale, și sculându-se s’au dus împreună la fântână jurământului; și au lăcuit acolo la fântâna jurământului.

20Și a fost după cuvintele acestea și s’a vestit lui Avraam zicând: iată a născut Melha și ea fii lui Nahor fratele tău.

21Pre Uz cel întâiu născut și pre Vanes fratele lui și pre Camuil tatăl Sirilor.

22Și pre Hazad și pre Azav și pre Faldes și pre Ieldaf și pre Vatuil.

23Iară Vatuil a născut pre Reveca. Aceștia sunt cei opt fii pre cari i-a născut Melha lui Nahor fratele lui Avraam.

24Iară țiitoarea lui anume Revma a născut și ea prea Tavec și Taam și pre Tohos și pre Moha.