Faptele Apostolilor 13

1Și erau oarecari la biserica cea din Antiohia, proroci și învățători; Varnava și Simon ce se chemà Nigher, și Luchie Chirineanul, și Manain, care erà crescut împreună cu tetrarhul Irod, și Savlu.

2Și slujind ei Domnului, și postindu-se, au zis Duhul Sfânt: osebiți mie pre Varnava și pre Savlu la lucrul la care i-am chemat pre ei.

3Atunci postind și rugându-se, și puindu’și pre ei mâinile, i-au slobozit.

4Deci aceștia trimeși fiind de Duhul Sfânt, s’au pogorît în Selevchia, și de acolo au mers cu corabiea la Chipru.

5Și venind în Salamin, vestiau cuvântul lui Dumnezeu în sinagogurile Iudeilor, și aveau și pre Ioan slugă.

6Și străbătând ostrovul până la Paf, au aflat pre oarecare vrăjitor, proroc mincinos Iudeu, căruia erà numele Vari Isus.

7Care erà împreună cu dregătorul Serghie Pavel, bărbat înțelept; acesta chemând pre Varnava și pre Savlu, poftià să auză cuvântul lui Dumnezeu.

8Iar Elima vrăjitorul (că așà se tâlcuește numele lui) stà împrotivă, căutând să întoarcă pre dregătorul dela credință.

9Iar Savlu (cel ce se zice și Pavel), umplându-se de Duh Sfânt, și căutând la el,

10A zis: o plinule de toată viclenia și de toată răutatea, fiul diavolului, vrăjmaș a toată dreptatea, nu vei încetà răsvrătind căile Domnului cele drepte?

11Și acum iată, mâna Domnului preste tine, și vei fì orb, nevăzând soarele până la o vreme. Și îndată a căzut preste el ceață și întunerec; și umblând împrejur căutà povățuitori.

12Atunci văzând dregătorul ceeace s’a făcut, a crezut, mirându-se de învățătura Domnului.

13Și purcezând dela Paf Pavel și cei ce erau cu dânsul, au venit în Perghia Pamfiliei; iar Ioan despărțindu-se de dânșii s’a întors în Ierusalim.

14Iar ei trecând din Perghia, au venit în Antiohia Pisidiei, și intrând în sinagogă în ziua sâmbetei, au șezut.

15Și după cetirea legei și a prorocilor, au trimes mai marii sinagogei la ei, zicându-le: bărbați frați, de este întru voi cuvânt de mângâiere către norod, grăiți.

16Și sculându-se Pavel, și făcându-le cu mâna, a zis: bărbați Israilteni, și cari vă temeți de Dumnezeu, ascultați:

17Dumnezeul norodului acestuia al lui Israil au ales pre părinții noștri, și pre norod l-au înălțat când erà nemernic în pământul Eghipetului, și cu braț înalt i-au scos pre ei dintr’însul.

18Și ca la o vreme de patruzeci de ani au răbdat năravurile lor în pustie.

19Și pierzând neamuri șapte în pământul lui Hanaan, le-au dat lor întru moștenire pământul lor.

20Și după acestea, ca la patrusute și cincizeci de ani le-au dat lor judecători, până la Samuil prorocul.

21Și după aceea au cerut împărat; și le-au dat Dumnezeu lor pre Saul feciorul lui Chis, bărbat din semințiea lui Veniamin, ani patruzeci.

22Și schimbându’l pre el, le-au ridicat lor pre David să le fie împărat; pentru care au și zis, mărturisindu’l: aflat-am pre David al lui Iesse, bărbat după inima mea, care va face toate voile mele.

23Din sămânța acestuia Dumnezeu după făgăduință au ridicat lui Israil Mântuitor, pre Iisus.

24Mai ’nainte propoveduind Ioan înaintea feței venirei lui botezul pocăinței la tot norodul lui Israil.

25Iar dacă și-a împlinit Ioan călătoria ziceà: cine mă socotiți a fì? Nu sunt eu. Ci iată vine după mine, căruia nu sunt vrednic încălțămintele picioarelor a dezlegà,

26Bărbați frați, fiii neamului lui Avraam și cari întru voi se tem de Dumnezeu, vouă cuvântul mântuirei acesteia s’au trimis.

27Pentrucă cei ce locuesc în Ierusalim și boierii lor, pre acesta necunoscându’l, și glasurile prorocilor cele ce în toate sâmbetele se citesc, judecând au plinit.

28Și nici o vină de moarte aflând, au cerut dela Pilat să’l omoare pre el.

29Și dacă au săvârșit toate cele ce erau pentru el scrise, pogorându’l de pre lemn, l-au pus în mormînt.

30Iar Dumnezeu l-au sculat pre el din morți.

31Carele s’au arătat în zile multe celor ce s’au suit împreună cu dânsul din Galileea în Ierusalim, cari sunt lui mărturii către norod,

32Și noi binevestim vouă făgăduința cea făcută către părinți.

33Că pre aceea Dumnezeu o au plinit nouă fiilor acelora, înviind pre Iisus; precum și în psalmul al doilea scris este: Fiul meu ești tu, eu astăzi te-am născut pre tine,

34Iar cum că l-au înviat pre el din morți, ca mai mult să nu se întoarcă spre stricăciune, așà au zis: voiu dà vouă cele cuvioase ale lui David, cele credincioase.

35Drept aceea și într’alt loc zice: nu vei dà pre cel Cuvios al tău să vază stricăciune.

36Pentrucă David în neamul său slujind sfatului lui Dumnezeu, a adormit și s’a adaos lângă părinții săi și a văzut stricăciune.

37Iar pre care Dumnezeu l-au învieat, n’au văzut stricăciune.

38Deci cunoscut să fie vouă, bărbați frați, că prin acesta, iertarea păcatelor vouă se vestește.

39Și despre toate cele ce n’ați putut în legea lui Moisì să vă îndreptați, întru acesta tot cela ce crede, se îndreptează.

40Socotiți dar, ca să nu vie asupra voastră ce s’a zis prin proroci:

41Vedeți, cei nebăgători de seamă și vă mirați și vă stingeți; că lucru lucrez eu în zilele voastre, lucru căruia nu veți crede, de va povestì cinevà vouă.

42Și ieșind ei din sinagoga Iudeilor, i-au rugat neamurile ca în sâmbăta cea viitoare să li se grăiască lor graiurile acestea.

43Și împrăștiindu-se sinagoga, mulți din Iudei și din nemernicii cei cucernici au mers după Pavel și după Varnava; cari grăind lor, îi îndemnau pre ei să rămâe întru darul lui Dumnezeu.

44Iar în cealaltă sâmbătă, mai toată cetatea s’a adunat să auză cuvântul lui Dumnezeu.

45Și văzând Iudeii noroadele, s’au umplut de pismă, și stau împrotiva cuvintelor celor ce se grăiau de Pavel, împrotivindu-se și hulind.

46Iar Pavel și Varnava îndrăsnind, au zis: vouă întâiu erà cu cuviință a se grăì cuvântul lui Dumnezeu; iar de vreme ce îl lepădați pre el și nevrednici pre voi vă judecați de vieața cea veșnică, iată ne întoarcem la neamuri.

47Că așà ne-au poruncit nouă Domnul: pusu-te-am pre tine spre lumină neamurilor, ca să fii tu spre mântuire până la marginea pământului.

48Și auzind neamurile se bucurau și slăviau cuvântul Domnului, și au crezut câți erau rânduiți spre vieață veșnică.

49Și se purtà cuvântul Domnului prin toată țara.

50Iar Iudeii au învitat pre femeile cele cucernice și de cinste, și pre cei de frunte ai cetăței și au ridicat goană asupra lui Pavel și a lui Varnava, și i-au scos pre ei din hotarele lor.

51Iar ei scuturând praful picioarelor sale asupra lor, au venit în Iconia.

52Iar ucenicii se umpleau de bucurie și de Duhul Sfânt.