Biblia › Faptele Apostolilor › 15
BOR 1914 · Capitolul 15 / 28
Faptele Apostolilor 15
1Și oarecari pogorându-se din Iudeea învățau pre frați, că: de nu vă veți tăià împrejur după obiceiul lui Moisì, nu veți puteà să vă mântuiți.
2Deci făcându-se pricire și întrebare nu puțină de către Pavel și Varnava împrotiva acelora, au rânduit să se suie Pavel și Varnava și alții oarecari dintru ei, la apostoli și la bătrâni în Ierusalim pentru întrebarea aceasta.
3Deci ei trimiși fiind de biserică, au trecut prin Finichia și Samaria, povestind de întoarcerea neamurilor, și făceau bucurie mare tuturor fraților.
4Și dacă au venit în Ierusalim, au fost primiți de biserică și de apostoli și de bătrâni, și au vestit câte au făcut Dumnezeu cu dânșii.
5Iar s’au sculat oarecari din cei din eresul Fariseilor cari crezuse, zicând: că trebue a’i tăià împrejur pre ei, și a le poruncì să păzească legea lui Moisì.
6Și s’au adunat apostolii și bătrânii să vază de cuvântul acesta.
7Și multă întrebare făcându-se, sculându-se Petru a zis către ei: bărbați frați, voi știți că din zilele cele mai dinainte Dumnezeu întru noi au ales, ca prin gura mea să auză neamurile cuvântul evangheliei și să crează.
8Și cunoscătorul de inimi Dumnezeu le-au mărturisit lor, dând lor Duhul Sfânt, ca și nouă;
9Și nimic n’au osebit între noi și între ei, cu credința curățind inimile lor.
10Acum dar ce ispitiți pre Dumnezeu, a pune jug preste cerbicea ucenicilor, care nici părinții noștri, nici noi n’am putut să’l purtăm?
11Ci prin darul Domnului nostru Iisus Hristos credem că ne vom mântuì, ca și aceia.
12Și a tăcut toată mulțimea, și ascultà pre Varnava și pre Pavel, cari povesteau câte au făcut Dumnezeu semne și minuni întru neamuri printr’înșii.
13Iar dacă au tăcut ei, a răspuns Iacov, zicând: bărbați frați, ascultați-mă pre mine;
14Simeon a spus cum întâiu Dumnezeu au socotit să ià din neamuri norod întru numele lui.
15Și cu aceasta se întocmesc cuvintele prorocilor, după cum este scris;
16După acestea mă voiu întoarce, și voiu zidì cortul lui David cel căzut; și cele săpate ale lui le voiu zidì, și voiu îndreptà pre el;
17Ca să caute ceilalți din oameni pre Domnul, și toate neamurile preste care s’a chemat numele meu preste ei, zice Domnul, cela ce face acestea toate.
18Cunoscute din veac sunt la Dumnezeu toate lucrurile lui.
19Pentru aceea eu judec, a nu supărà pre cei ce din neamuri se întorc la Dumnezeu;
20Ci a le trimite lor, ca să se ferească de pângăriciunile idolilor și de curvie și de sugrumat și de sânge.
21Pentrucă Moisì din neamurile cele de demult, are în toate cetățile pre cei ce îl propoveduesc pre el, cetindu-se în sinagoguri în toată sâmbăta.
22Atunci s’a părut apostolilor și bătrânilor împreună cu toată adunarea, ca, alegând bărbați dintru ei, să’i trimeată la Antiohia împreună cu Pavel și cu Varnava; pre Iuda cel ce se chiamă Varsava, și pre Sila, bărbați povățuitori întru frați;
23Scriind prin mâinile lor acestea: apostolii și bătrânii și frații, celor dela Antiohia și Siria și Chilichia frați, celor ce sunt din neamuri, să se bucure.
24De vreme ce am auzit că oarecari dintre noi ieșind v’au turburat pre voi cu cuvinte, slăbind sufletele voastre, zicând: să vă tăeți împrejur, și să păziți legea, cărora noi n’am poruncit.
25Părutu-s’a nouă cari ne-am adunat cu un suflet, ca, alegând bărbați, să’i trimetem către voi împreună cu cei iubiți ai noștri Varnava și Pavel.
26Oameni, cari și-au dat sufletele lor pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos.
27Drept aceea am trimes pre Iuda și pre Sila, cari și ei cu cuvântul vor vestì acesteași.
28Pentrucă s’au părut Sfântului Duh și nouă, că mai mult nici o greutate să se puie preste voi, afară de cele de nevoie, acestea:
29A vă ferì de cele jertfite idolilor, și de sânge, și de sugrumat, și de curvie; de care de vă veți păzì pre voi, bine veți face. Fiți sănătoși.
30Deci aceștia slobozindu-se, au venit la Antiohia, și adunând mulțimea, au dat cartea;
31Și cetindu-o, s’au bucurat pentru mângâiere.
32Și Iuda și Sila, și ei proroci fiind, prin cuvânt mult au mângâieat pre frați și i-au întărit.
33Și făcând acolo câtăvà vreme, s’au slobozit cu pace dela frați către apostoli.
34Iar lui Sila i s’a părut să rămâie acolo.
35Iar Pavel și Varnava se zăboviau în Antiohia, învățând și binevestind împreună și cu alți mulți cuvântul Domnului.
36Iar după câtevà zile a zis Pavel către Varnava: întorcându-ne, să cercetăm pre frații noștri prin toate cetățile, întru care am vestit cuvântul Domnului, cum petrec.
37Și Varnava voià să ià împreună pre Ioan, ce se chemà Marcu.
38Iar Pavel ziceà că pre cela ce s’a despărțit de ei din Pamfilia, și n’a mers cu dânșii la lucru, să nu’l ià împreună.
39Drept aceea s’a făcut împerechiere între dânșii cât s’au despărțit ei unul de altul; și Varnava luând pre Marcu, a mers cu corabiea în Chipru;
40Iar Pavel alegând pre Sila s’a dus, dându-se darului lui Dumnezeu de către frați.
41Și trecea prin Siria și Chilichia, întărind bisericile.
Biblia 1914 (Ediția Sfântului Sinod) (BOR 1914, 1914) · limba și ortografia ediției din 1914 · Domeniu public · archive.org