Faptele Apostolilor 10

1Iar un bărbat oarecare erà în Chesariea, anume Cornilie, sutaș din ceata ce se chemà Italienească.

2Cucernic și temător de Dumnezeu cu toată casa lui, și făcând milostenii multe norodului, și rugându-se lui Dumnezeu deapururea.

3A văzut întru vedenie aevea ca la al nouălea ceas din zi pre îngerul lui Dumnezeu intrând către el, și zicând lui: Cornilie!

4Iar el căutând spre dânsul, și înfricoșindu-se, a zis: ce este, Doamne? Și i-au zis lui: rugăciunile tale și milosteniile tale s’au suit întru pomenire înaintea lui Dumnezeu.

5Și acum trimete în Iopi bărbați, și chiamă pre oarecare Simon, ce se numește Petru.

6Acesta găzduiește la oarecare Simon curelar, căruia este casa lângă mare; acesta va spune ție ce trebuie tu să faci.

7Și dacă s’a dus îngerul, care grăià cu Cornilie, chemând pre doi din slugile sale, și pre un ostaș cucernic din cei ce îi slujiau lui;

8Și povestindu-le lor toate, i-a trimes în Iopi.

9Iar a doua zi, mergând ei pre cale, și de cetate apropiindu-se, s’a suit Petru în casa de sus să se roage în ceasul al șaselea;

10Și foarte flămânzind, vreà să guste; și gătind aceia, căzut-a preste dânsul uimire.

11Și a văzut cerul deschis, și pogorându-se preste el un vas oarecare, ca o masă mare de pânză în patru colțuri legat, și slobozindu-se pre pământ;

12Întru care erau toate cele câte cu patru picioare ale pământului, și hiarele, și cele ce se târăsc, și pasările cerului.

13Și s’a făcut glas către el: sculându-te, Petre, junghie și mănâncă.

14Iar Petru a zis: nicidecum, Doamne; că niciodată n’am mâncat tot ce este spurcat sau necurat.

15Și glasul iarăș a doua oară grăià către el: cele ce Dumnezeu au curățit, tu nu le spurcà.

16Și aceasta s’a făcut de trei ori; și iarăș s’a ridicat vasul la cer.

17Și dacă a venit întru sine, se mirà Petru, ce ar puteà să fie vedenia care a văzut, și iată bărbații cei trimeși dela Cornilie întrebând de casa lui Simon, au stătut înaintea porței.

18Și strigând, întrebau de găzduește aicea Simon, cel ce se numește Petru.

19Iar Petru gândind pentru vedenie, i-a zis lui Duhul: iată, trei bărbați te caută pre tine.

20Ci sculându-te, te pogoară și mergi împreună cu ei, nimic îndoindu-te; pentru că eu i-am trimes pre ei.

21Și pogorându-se Petru către bărbații cei trimeși dela Cornilie către el a zis: iată, eu sunt pre care căutați; ce este pricina pentru care ați venit?

22Iar ei au zis: Cornilie sutașul, bărbat drept și temător de Dumnezeu și mărturisit de tot neamul Iudeilor, răspuns a luat dela înger sfânt să te cheme pre tine la casa lui, și să auză graiuri dela tine.

23Deci el chemând înlăuntru pre ei, i-a ospătat. Iar a doua zi Petru a ieșit cu ei, și unii din frații cei din Iopi au mers cu dânsul.

24Și în cealaltă zi au intrat în Chesariea. Iar Cornilie erà așteptându’i pre ei, chemându’și împreună rudeniile sale și prietenii cei iubiți.

25Și a fost când erà să intre Petru, i-a întâmpinat Cornilie, și căzând la picioarele lui, s’a închinat lui.

26Iar Petru l-a ridicat pre el, zicând: scoală și eu însumi om sunt.

27Și vorbind cu el, a intrat și a aflat pre mulți cari se adunaseră.

28Și a zis către ei: voi știți că nu se cuvine bărbatului Iudeu să se lipească sau să se apropie către cel de alt neam; și mie Dumnezeu mi-au arătat ca pre nici un om să nu zic spurcat sau necurat.

29Drept aceea, și fără îndoire am venit, fiind chemat; deci vă întreb, pentruce pricină m-ați chemat?

30Și Cornilie a zis: din ziua a patra până în ceasul acesta eram postindu-mă; și întru al nouălea ceas rugându-mă în casa mea, și iată un bărbat a stătut înaintea mea în haină luminată.

31Și a zis: Cornilie, auzitu-ți-s’a rugăciunea ta, și milosteniile tale s’au pomenit înaintea lui Dumnezeu.

32Trimete dar în Iopi, și chiamă pre Simon, ce se numește Petru; acesta găzduește în casa lui Simon curelarul lângă mare, care venind, va spune ție.

33Deci numai decât am trimes la tine; și tu bine ai făcut căci ai venit. Acum dar noi toți înaintea lui Dumnezeu stăm, să ascultăm toate câte sunt poruncite ție dela Dumnezeu.

34Și deschizând Petru gura, a zis: cu adevărat cunosc că Dumnezeu nu este fățarnic;

35Ci în tot neamul, cela ce se teme de el și face dreptate, primit este la dânsul.

36Cuvântul care l-au trimes Dumnezeu fiilor lui Israil, binevestind pace prin Iisus Hristos; (acesta este al tuturor Domn).

37Voi știți cuvântul ce s’a făcut prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul care l-a propoveduit Ioan.

38Pre Iisus cel din Nazaret cum l-au uns pre el Dumnezeu cu Duhul Sfânt și cu putere; care a umblat bine făcând și vindecând pre toți cei împresurați de diavolul; că Dumnezeu erà cu dânsul.

39Și noi suntem marturi tuturor care le-au făcut și în ținutul Iudeilor și în Ierusalim; pre care l-au omorît spânzurându’l pre lemn.

40Pre acesta Dumnezeu l-au învieat a treia zi, și l-au dat să se facă arătat.

41Nu la tot norodul, ci nouă marturilor celor mai înainte rânduiți dela Dumnezeu, cari am mâncat și am băut împreună cu el, după ce au învieat din morți.

42Și au poruncit nouă să propoveduim norodului, și să mărturisim că el este cel rânduit dela Dumnezeu Judecătorul viilor și al morților.

43De acesta toți prorocii mărturisesc, că iertare păcatelor va luà prin numele lui tot cel ce va crede întru dânsul.

44Încă grăind Petru cuvintele acestea, au căzut Duhul Sfânt preste toți cei ce auzeau cuvântul.

45Și s’au spăimântat credincioșii cei din tăierea împrejur, câți veniseră cu Petru, căci și preste neamuri darul Duhului Sfânt s’a vărsat.

46Pentrucă îi auzeau pre ei grăind în limbi și slăvind pre Dumnezeu. Atunci a răspuns Petru:

47Au doară poate cinevà a opri apa, ca să nu se boteze aceștia, cari au luat Duhul Sfânt ca și noi?

48Și le-a poruncit lor să se boteze întru numele Domnului. Atunci l-au rugat pre el să petreacă la dânșii câtevà zile.