Iov 6

1Și răspunzând Iov a zis:

2De ar ștì cinevà să-mi oprească mâniea mea, și durerile mele să le ridice cu jugul împreună.

3Decât nisipul mării mai greu va fì, ci precum se pare, cuvintele mele sunt rele.

4Că săgețile Domnului în trupul meu sunt, a cărora iuțime beà sângele meu, și mă împung când încep a grăì,

5Au doar în zadar va strigà asinul sălbatec, și nu când caută mâncare? Sau mugește boul la iesle, când are de mâncat?

6Au mâncà-se-va pâinea fără de sare? Sau este gust în cuvinte deșarte?

7Că nu poate încetà mâniea mea, că văz că bucatele mele, au miros ca mirosul leului.

8Deà Domnul să asculte cererea mea, și nădejdea mea să o plinească.

9Dacă au început Domnul, rănească-mă, iar până în sfârșit să nu mă omoare.

10Și să-mi fie mie mormânt cetatea preste a căreea ziduri săream, nu mă voiu înălțà, că n’am mințit cuvintele cele sfinte ale Dumnezeului meu.

11Că ce putere am eu ca să rabd? Sau câte zile ca să îngădue sufletul meu?

12Au tărie de piatră este tăriea mea? Au de aramă este trupul meu?

13Au nu întru dânsul nădăjduim? Iar ajutorul s’a depărtat dela mine.

14Mila s’a depărtat dela mine, și cercetarea Domnului m’a trecut cu vederea.

15Cei de aproape ai mei n’au căutat spre mine, ca pre un pârîu sec m’au părăsit, sau ca pre un val m’au trecut.

16Cei ce se temeau de mine, acum au năvălit asupra mea ca niște zăpadă, sau ca niște bulgăr de ghiață,

17Care se topește, când se face căldură, și nu se cunoaște unde a fost.

18Așà și eu de toți sunt părăsit, și mă pierd și m’am înstrăinat din casa mea.

19Vedeți căile celor din Tema, uitați-vă la cărările celor din Savo.

20Și rușine vor plătì cei ce nădăjduesc în cetăți și în bani.

21Voi m’ați asuprit pre mine fără de milă, ci văzând rana mea temeți-vă.

22Că ce? Au doar am cerut ceva dela voi?

23Au de tăriea voastră îmi este lipsă, ca să mă mântuiți de vrăjmași? Sau din mâinile puternicilor să mă izbăviți pre mine?

24Învățați-mă și eu voiu amuțì, de m’am înșelat întru cevà spuneți-mi.

25Ci cum văz, rele sunt cuvintele celui drept.

26Că nu cer tăriea voastră, nici mustrarea voastră mă va face să încetez a grăì, că nu voiu suferì vorba graiului vostru,

27Ci cădeți numai asupra celui sărman, și vă bateți joc de prietenul vostru.

28Și acum căutând în fața voastră nu voiu mințì.

29Ședeți dar, și nu fiți nedrepți, și iarăși ascultați îndreptarea mea,

30Că nu este în gura mea strâmbătate, și gâtlejul meu au nu va cugetà înțelepciune?