Iov 36

1Și adăogând încă Eliu a zis:

2Îngăduește-mă încă puțin, să te învăț, că mai am cevà de grăit.

3Luând știința mea cea de departe și cu faptele mele cele ce sunt drepte voiu grăì cu adevărat.

4Și de nu sunt drepte graiurile, nedrept le vei înțelege.

5Să știi că Domnul nu va lepădà pre cel fără de răutate, pre cel tare cu vîrtutea inimii.

6Nu va învià pre cel necredincios și judecata săracilor o va da.

7Nu va luà dela cel drept ochii săi, și pre scaunul împăraților va pune pre ei întru biruință și se vor înălțà.

8Și cei legați cu cătuși se vor prinde cu funia sărăciei.

9Și se vor povestì lor faptele lor și greșalele lor, când se vor întărì.

10Ci pre cel drept va auzì, și au zis că se vor întoarce dela nedreptate.

11De vor ascultà și vor slujì, vor plinì zilele sale întru bunătăți și anii săi întru bună cuviință.

12Iar pre cei necredincioși nu-i va mântuì, pentrucă ei n’au vrut să știe pre Domnul, și când s’au dojenit n’au ascultat.

13Și cei fățarnici cu inima vor rânduì mânie, nu vor strigà că i-au legat pre ei.

14Să moară dar în tinerețe sufletul lor, și vieața lor să se rănească de îngeri.

15Că au necăjit pre cel slab și neputincios, și judecata celor blânzi va rânduì.

16Și te-au scos pre tine din gura vrăjmașului, adânc să se verse supt ea, și să se pogoare masa ta plină de grăsime.

17Nu va lipsì dela cei drepți judecata.

18Și preste cei necredincioși mânia va fì pentru necurăția darurilor, care le-au luat cu strâmbătate.

19Să nu se abată de bună voie mintea ta dela rugăciunea celor neputincioși, când sunt în nevoe.

20Și pre toți cei ce au putere, să nu-i scoți noaptea, ca să se sue noroade în locul lor.

21Ci păzește să nu lucrezi fărădecale, că cu acestea vei ieșì din sărăcie.

22Iată cel Tare va întărì cu puterea sa, că cine este puternic ca el?

23Și cine este cel ce ispitește lucrurile lui? Sau cine este care să zică: făcut-au strâmbătate.

24Adu-ți aminte că mari sunt lucrurile lui, care le-au lăudat oamenii.

25Tot omul a văzut întru sine, câți pământeni sunt răniți.

26Iată cel Tare este preste tot, și nu vom cunoaște, și numărul anilor lui este nesfârșit.

27Și la el sunt numărate picăturile ploii, care pică din nor.

28Cădeà-vor puhoaie, și norii vor umbrì preste nespusă mulțime de oameni, vreme a pus dobitoacelor, și știu rânduiala culcușului, de toate acestea nu se uimește cugetul tău? Nici se bate inima ta în trup?

29Și de vei pricepe întinderea norului și întocmirea cortului lui.

30Iată întinde preste el rază, și au acoperit marginile mării.

31Că într’acestea va judeca noroade, și va dà hrană celui puternic.

32Cu mâinile au ascuns lumină.

33Și i-a poruncit să se arate iarăși, să spue soțul ei, făptura Domnului pentru dânsa și pentru nedreptate.