Iov 27

1Și adăogând Iov, a grăit în pildă zicând:

2Viu este Dumnezeu, care așà m’au judecat, și Atotțiitorul cel ce au amărît sufletul meu.

3Că până va fi în mine suflet și duh Dumnezeesc în nările mele,

4Nu vor grăì buzele mele fărădelege, nici sufletul meu va cugetà nedreptăți.

5Să nu fie, ca să vă zic eu pre voi drepți, până când voiu murì, că nu voiu depărtà dela mine nerăutatea mea.

6Și la dreptate luând aminte nu voiu încetà, că nu știu să fi făcut ceva fără de cuviință.

7Ci să nu fie vrăjmașii ca surparea celor necredincioși, și cei ce se ridică asupra mea ca pierirea celor fărădelege.

8Și ce nădejde este celui necredincios? Că așteaptă și nădăjduește spre Domnul, au doară mântuì-se-va?

9Au ascultà-va Dumnezeu rugăciunea lui? Sau nevoie va venì lui?

10Au are vre-o îndrăzneală înaintea lui? Sau când îl va chemà el, îl va ascultà?

11Deci voi spune vouă ce este în mâna Domnului, cele ce sunt la Atotțiitorul nu voiu mințì.

12Iată toți știți, că deșarte spre deșarte adăogeți.

13Aceasta este partea omului necredincios dela Domnul, și agoniseala celor puternici va venì dela Atotțiitorul preste ei.

14Și de vor fì mulți fiii lor, spre junghiere vor fì, și de vor ajunge să se facă bărbați, vor cerșì.

15Și cei ce sunt pre lângă el, cu moarte vor murì, și văduvele lor nimenea nu le va miluì.

16Și de va adunà ca pământ argintul, și ca lut va gătì aurul,

17Acestea toate drepții le vor moștenì, cei adevărați vor țineà banii lui.

18Și va fì casa lui ca moliile și ca păianjenul.

19Bogatul va adormì, și nu va mai adaoge, ochii săi a deschis, și nu este.

20Încunjura’l-vor pre el ca apa durerile, și noaptea îl va răpì pre el ceața.

21Și-l va luà pre el arsura, și se va duce, și-l va vânturà pre el din locul lui.

22Și va aruncà preste el, și nu-i va fì milă, din mâna lui cu fuga va scăpà.

23Plesnì-vor preste el mâinile sale, și-l va suflà pre el din locul lui.