Iov 16

1Și răspunzând Iov, a zis:

2Multe de acestea am auzit, mângâitori de rele sunteți toți.

3Că ce este? Oare au vreo rânduială aceste vorbe în vânt? Sau ce te împinge a răspunde?

4Și eu ca voi aș grăì, de ar fi pus sufletul vostru în locul sufletului meu, și eu v’aș grăì vouă cuvinte, aș clătì capul ca și voi.

5Și să fie tărie în gura mea, și nu voiu întârzià a deschide buzele mele.

6Că de voiu grăì, nu mă va dureà rana, și de voiu tăceà, au mai puțin mă voiu rănì?

7Iar acum trudit, m’ai făcut nebun, și istovit, te-ai pornit asupra mea.

8Întru mărturie m’am făcut și m’am ridicat împrotiva celui ce mințește de mine, împrotiva celui ce-mi răspunde în față.

9Că mânia pornindu-se m’au oborît, scrâșnit-au asupra mea cu dinții, săgețile tiranilor preste mine au căzut.

10Cu căutarea ochilor au năvălit, cu ascuțitul m’au lovit în genunche, și odată au alergat asupra mea.

11Că m’au dat Domnul în mâinile celor nedrepți, și la cei nelegiuiți m’au aruncat.

12În pace fiind m’au risipit, și apucându-mă de păr, m’au smuls, pusu-m’au ca un semn.

13Încungiuratu-m’au cu lănci, care le-au aruncat în rărunchii mei, fără de milă au vărsat pre pământ fierea mea.

14Oborîtu-m’a durere preste durere, alergat-au asupra mea cei puternici.

15Sac au cusut preste pielea mea, și tăria mea în pământ s’a stins.

16Pântecele meu s’a opărit de plâns, și preste genele mele a venit umbra morții.

17Că strâmb nimica nu erà în mâinile mele, și rugăciunea mea erà curată.

18Pământule să nu acoperi sângele trupului meu, și să nu fie loc strigării mele.

19Și acum iată în ceruri este martorul meu, și știutorul meu întru cei de sus.

20Sosit-a rugăciunea mea la Domnul, și înaintea lui caută ochiul meu.

21Și să fie mustrare omului înaintea Domnului, și fiului omului cu aproapele său.

22Și anii ce-mi mai sunt numărați trec, și voiu merge pre calea, pre care nu mă voiu mai întoarce.