Iov 21

1Și răspunzând Iov, a zis:

2Ascultați, ascultați cuvintele mele, ca să nu fie mie dela voi așà mângâere.

3Suferiți-mă și voiu grăì, și apoi nu mă veți râde.

4Că ce este? Au dela om este mustrarea mea? Sau pentruce să nu mă mâniu?

5Căutând la mine vă mirați, puind mâna pre obraz.

6Că dacă-mi aduc aminte, mă turbur, și mă dor cărnurile mele.

7Pentruce necredincioșii trăesc, îmbătrânesc și în avuție?

8Sămânța lor după suflet, și fiii lor înaintea ochilor.

9Casele lor sporesc, și frică nicăiri, și biciu dela Domnul nu este preste ei.

10Vaca lor n’a născut crud înainte de vreme, n’a lepădat ce a avut în pântece, și nu e stearpă.

11Ei trăesc veșnic ca niște oi, și pruncii lor pe aproape saltă.

12Luând alăută și chitară, se veselesc cu glas de cântări.

13Și a sfârșit întru bunătăți vieața lor, și în odihna iadului au dormit.

14Și au zis Domnului: depărtează-te dela mine, că nu voesc să știu căile tale.

15Au doar destul este ca să slujim lui? Și ce folos că vom ieșì înaintea lui?

16Că în mâinile lor nu erau cele bune, iar lucrurile necredincioșilor nu le vedeau.

17Încă și lumina necredincioșilor se va stinge, și surparea de tot va venì preste ei, și dureri din mânie va apucà pre ei.

18Și vor fì ca niște pleve înaintea vântului, sau ca niște praf pre care îl spulberă viforul.

19Lipsì-va pre fii de averile lui, izbândì-va asupra lui, și va cunoaște.

20Vază ochii lui căderea sa, și dela Domnul să nu se mântuiască.

21Că ce-i este lui aminte de casa lui după dânsul, când numărul lunilor lui s’au înjumătățit?

22Au nu este Domnul cel ce învață înțelegerea și știința? El judecă pre cei puternici.

23Acesta va murì întru tăriea puterii sale, și de tot îmbelșugat și odihnit.

24Și cele dinlăuntru ale lui pline de seu, și măduva lui se va vărsà.

25Și acela moare de amărăciunea sufletului negustând nici un bine.

26Și toți asemenea pre pământ vor dormì, și putreziciunea va acoperì pre ei.

27Deci vă știu pre voi, că cu îndrăzneală stați împrotiva mea.

28Că ziceți: unde este casa boierului? Și unde este acoperemântul lăcașurilor celor necredincioși?

29Întrebați pre cei ce merg pre cale, și semnele lor nu le înstreinați.

30Că pentru ziua pieririi se ține cel rău, și la ziua urgiei se va aduce.

31Cine va spune înaintea feții lui calea lui, și pentru faptele lui cine-i va răsplătì?

32Și el în groapă s’a dus, și în mormânt a dăinuit.

33Îndulcitu-s’au lui pietrile pârîului, și tot omul va merge după dânsul, și înaintea lui nenumărați.

34Cum dar mă mângâeți îndeșert? Și cum voiu tăceà eu înaintea voastră cevà?