Rebeca la fântână

Veronese și atelierul · c. 1582/1588
Galeria Națională de Artă, Washington

Veronese și atelierul lui din Veneția au pictat această pânză lungă în anii 1580. Face parte dintr-un grup de scene din Vechiul Testament care au stat mai târziu în colecțiile ducelui de Buckingham și ale împăraților Habsburgi.

Rebeca stă la fântână într-o fustă de mătase roz, iar bătrânul slujitor al lui Avraam se întoarce spre ea cu mâna întinsă. Un tânăr îngenunchează ca să ofere aur, iar capetele cămilelor se înghesuie din ambele părți.

Din text

Cămilele puse să îngenuncheze lângă fântână, seara (Facerea 24:11)

Rebeca ieșind cu ulciorul ca să scoată apă (Facerea 24:15)

Podoabe de aur și „două brățări în mâinile ei” (Facerea 24:22)

Ale artistului

Rebeca în rochia de mătase și cu perlele unei doamne venețiene

Un bazin de piatră și vase de aramă, ca la o fântână venețiană

Un oraș cu clădiri europene palide, în depărtare

Slujitori în costume viu colorate de Renaștere și cizme roșii

Detalii

Rebeca

Cu părul bălai, într-o fustă roz și o bluză albă, lângă fântână.

Bătrânul slujitor

Cu barbă, cu un toiag și o haină portocalie, se întoarce spre ea.

Darul

Bătrânul slujitor întinde mâna după aurul pe care i-l oferă un tânăr îngenuncheat.

Cămile

Un cămilar cu un băț îngrijește capetele cămilelor.

Un oraș îndepărtat

Clădiri palide dincolo de copaci, în dreapta.

Veronese (Paolo Caliari) and Workshop, Venetian, 1528–1588. National Gallery of Art, Washington (Samuel H. Kress Collection, 1952.5.82) · Oil on canvas · NGA Open Access: "Images of these works are available free of charge for any use, commercial or non-commercial, under Creative Commons Zero (CC0)." (NGA open data: published_images.csv openaccess = 1)

Versetele

Fac 24:10–11Și a luat sluga zece cămile din cămilele stăpânului său și din toate bunătățile stăpânului său cu sine, și sculându-se s’a dus în Mesopotamia cetatea lui Nahor. Și a așezat cămilele să odihnească afară de cetate lângă fântâna cu apă, către seară când ies cele ce scot apă.

Fac 24:15–22Și a fost mai înainte de a săvârșì el grăind în cugetul său, și iată a ieșit afară Reveca fata lui Vatuil feciorul Melhei femeea lui Nahor fratele lui Avraam, având vadra pre umărul său. Și fecioară erà frumoasă la față foarte, fecioară erà, bărbat nu o a cunoscut pre ea, și pogorîndu-se la fântână a umplut vadra și s’a suit. Și a alergat sluga înaintea ei și a zis: dă-mi să beau puțină apă din vadra ta. Iar ea a zis: beà doamne și grăbind a slobozit vadra pre brațul său, și l-a adăpat până a încetat a beà. Și a zis: și cămilelor tale voiu scoate apă până ce vor beà toate. Și grăbind a deșertat vadra în adăpătoare, și iarăși a alergat la fântână să scoață apă, și a adăpat toate cămilele. Iar omul o priveà pre ea și tăceà, ca să cunoască, îndreptat-au Dumnezeu calea lui sau nu? Și a fost după ce au încetat toate cămilele a beà, a luat omul doi cercei de aur, cari trăgeau câte o drahmă, și i-a pus în urechile ei, și două brățări în mâinile ei, cari trăgeau zece măsuri de aur.