Hrănirea celor patru mii

32Iar Iisus chemând la sine pre ucenicii săi, au zis: milă’mi este de norodul acesta, că iată trei zile sunt de când așteaptă lângă mine, și n’au ce mâncà; și a’i slobozi pre dânșii flămânzi nu voiesc, ca nu cumvà să slăbiască pre cale.

33Și au grăit lui ucenicii lui: de unde nouă în pustie atâtea pâini, în cât să se sature atâta norod?

34Și au zis lor Iisus: câte pâini aveți? Iar ei au zis: șapte și puțini peștișori.

35Și au poruncit norodului să șează pre pământ.

36Și luând pre cele șapte pâini și peștii, mulțămind au frânt și au dat ucenicilor lui, iar ucenicii norodului.

37Și au mâncat toți și s’au săturat, și au luat rămășițele de sfărâmituri șapte coșnițe pline.

38Iar cei ce mâncaseră erau ca patru mii de bărbați, afară de muieri și de copii.

39Și slobozind noroadele, au intrat în corabie și au trecut în hotarele Magdalului.

1În zilele acelea fiind norod mult foarte și neavând ce mâncà, chemând Iisus pre ucenicii săi, le-au zis lor:

2Milă’mi este de norod, că iată trei zile sunt de când așteaptă lângă mine și n’au ce mâncà.

3Și de’i voiu slobozì pre dânșii flămânzi la casele lor, vor slăbì pre cale, că unii dintr’înșii au venit de departe.

4Și au răspuns lui ucenicii lui: de unde pre aceștia va puteà cinevà să’i sature de pâine, aici în pustie?

5Și i-au întrebat pre ei: câte pâini aveți? Iar ei au zis: șapte.

6Și au poruncit norodului să șază pre pământ; și luând pre cele șapte pâini, mulțumind au frânt și au dat ucenicilor săi ca să le pună înainte; și le-au pus înaintea norodului.

7Și aveau și puțini peștișori, și binecuvântând, au zis să’i pună și pre aceia înaintea lor.

8Și au mâncat și s’au săturat; și au luat rămășițe de sfărâmituri șapte coșnițe.

9Și erau cei ce mâncaseră, ca patru mii. Și i-au slobozit pre ei.

10Și îndată intrând în corabie cu ucenicii săi, au venit în părțile Dalmanutei.