Nabucodonosor a reconstruit Babilonul la scară grandioasă. Poarta Iștar, placată cu cărămizi smălțuite albastre și cu șiruri de tauri și dragoni, a fost refăcută la Berlin din bucățile scoase la săpături.
Enciclopedie › Între timp, în lume
În Biblie · 587/586 î.Hr. · Ierusalim
Căderea Ierusalimului
Oastea babiloniană a lui Nabucodonosor pătrunde în Ierusalim, arde Templul și duce poporul în exil.
4 Împ 25:1–21
Și a fost în anul al nouălea al împărăției lui, în luna a zecea, în unsprezece ale lunii, a venit Navuhodonosor împăratul Vavilonului, cu toată puterea lui asupra Ierusalimului. Și a făcut zid împrejurul lui, și a încunjurat cetatea până la al unsprezecelea an al împăratului Sedechia. În ziua a noua a lunii s’a întărit foametea în cetate, și n’aveà pâine poporul locului. Și s’a rupt cetatea și toți oamenii cei răsboinici au ieșit noaptea pre calea porții cei din mijlocul zidurilor, aceasta este a grădinii împăratului, și au fugit pre calea Aravei, fiind Haldeii împrejurul cetății. Și a alergat oștirea Haldeilor după împăratul, și l-a ajuns în Aravotul Ierihonului, și toată puterea lui o a risipit dela el. Și au prins pre împăratul și l-au adus la împăratul Vavilonului în Revlata, și i-a făcut lui judecată. Și pre fiii lui Sedechia i-a junghiat înaintea ochilor lui, și ochii lui Sedechia i-a scos și l-au legat pre el cu lanțuri, și l-au dus în Vavilon. Iar în luna a cincea în șapte zile ale lunii, acesta este anul al nouăsprezecelea al lui Navuhodonosor împăratul Vavilonului, a venit Navuzardan cel mai mare preste bucătari, care stà înaintea împăratului Vavilonului în Ierusalim. Și a ars casa Domnului și casa împăratului și toate casele Ierusalimului și toată casa mare o a ars cel mai mare preste bucătari. Și zidul Ierusalimului împrejur l-a stricat puterea Haldeilor. Iar pre celalt popor, care a rămas în cetate și pre cei fugiți, cari au fugit la împăratul Vavilonului și oștirea cea rămasă, i-a dus Navuzardan cel mai mare preste bucătari. Și din săracii pământului a lăsat cel mai mare preste bucătari, ca să grijească de vii și de țarini. Și stâlpii cei de aramă din casa Domnului și temeliile și marea cea de aramă din casa Domnului le-au sfărâmat Haldeii, și arama o au dus în Vavilon. Și căldările și furculițele și topitorile și cățuile și toate vasele de aramă, cu care slujeà, le-au luat. Și cădelnițele și paharele cele de aur și de argint le-a luat bucătarul cel mare. Doi stâlpi și o mare și temeliile, care le-a făcut Solomon casei Domnului, nu erà măsură arămii tuturor vaselor. De optsprezece coți erà înălțimea unui stâlp, și deasupra lui erà cunună de aramă de trei coți de înaltă, și mreaja și rodiile împrejurul cununei toate de aramă, asemenea erà și la stâlpul celalt, și rodii o sută preste mreje împrejur. Și a luat cel mai mare preste bucătari pre Saraia preotul cel dintâiu, și pre Sofonia feciorul, care erà al doilea și pre cei trei, carii păzesc pragul. Și din cetate a luat un famen, care erà cârmuitor preste bărbații cei de oaste, și cinci oameni de cei ce vedeau fața împăratului, carii s’au aflat în cetate, și pre logofătul căpitanul oastei, care întocmeà poporul țării, și șasezeci de oameni din poporul țării, carii s’au aflat în cetate. Și i-a luat pre ei Navuzardan cel mai mare preste bucătari, și i-a dus la împăratul Vavilonului în Revlata. Și i-a bătut pre ei împăratul Vavilonului, și i-a omorît în Revlata în pământul Ematului, și Iuda a fost strămutat din pământul său.În același timp, în lume
Nabucodonosor al Babilonului a cucerit Ierusalimul în 597 î.Hr. și l-a distrus în 587 sau 586 î.Hr. (izvoarele îngăduie ambele date). O tăbliță dintr-o cronică babiloniană dă chiar și ziua primei cuceriri: ziua a 2-a a lunii adar, la mijlocul lui martie 597 î.Hr. Iată lumea acelor ani.
Mesopotamia și Orientul ApropiatBabilonul lui Nabucodonosorc. 575 î.Hr.
Grecia și RomaEclipsa lui Thales28 mai 585 î.Hr.
Herodot povestește că filosoful Thales din Milet a prezis o eclipsă de soare care a oprit o bătălie dintre lidieni și mezi; astronomii o datează la 28 mai 585 î.Hr. Dacă Thales a prezis-o cu adevărat este o chestiune dezbătută.
Mesopotamia și Orientul ApropiatPrimele monedec. 630–600 î.Hr.
În Lidia, în vestul Turciei de azi, au fost bătute primele monede, din electrum, un aliaj natural de aur și argint, marcate cu un cap de leu. Înainte de aceasta, argintul se cântărea, așa cum amintește cuvântul siclu, „greutate”.
EgiptFaraonul Necoa domnit 610–595 î.Hr.
Faraonul Neco al II-lea, care l-a ucis pe regele Iosia la Meghido (4 Împărați 23:29), a început un canal de la Nil la Marea Roșie. Herodot mai spune că marinarii trimiși de el au înconjurat Africa pe mare.
Europa de Est și stepaOrașe grecești la Marea Neagrăc. 600 î.Hr.
Greci din Milet au întemeiat orașe comerciale pe țărmul de nord al Mării Negre: Panticapeum, astăzi Kerci, în Crimeea, în jurul anului 600 î.Hr., și Olbia, lângă gura Bugului de Sud, în Ucraina de azi. Ei dădeau vin și ulei de măsline în schimbul cerealelor și al peștelui.
IndiaȘaisprezece mari regatec. 600 î.Hr.
În nordul Indiei, șaisprezece regate și republici, Mahajanapadas, s-au dezvoltat în jurul unor orașe noi de pe Gange și de pe afluenții săi. Unul dintre ele, Magadha, a devenit mai târziu nucleul primelor mari imperii ale Indiei.
