Constantin a reclădit vechiul oraș grecesc Bizanț ca pe o a doua Romă și l-a sfințit la 11 mai 330. Ca Constantinopol, iar mai târziu Istanbul, a fost capitală timp de aproape 1.600 de ani.
Enciclopedie › Între timp, în lume
c. 325–360 d.Hr. · Mănăstirea Sfânta Ecaterina, Sinai, unde a fost păstrat Sinaiticus
Marile codice: Sinaiticus și Vaticanus
Două mari cărți de pergament, fiecare cuprinzând odinioară întreaga Biblie în greacă, au fost copiate în secolul al IV-lea; unde anume se dezbate. Codex Vaticanus se află în Biblioteca Vaticanului cel puțin din 1475. Cea mai mare parte a lui Codex Sinaiticus a plecat din Mănăstirea Sfânta Ecaterina în 1859 — cum anume se dispută — și se află azi la Londra. Amândouă încheie Evanghelia după Marcu la 16:8.
Marc 16:1–8
Și dacă a trecut sâmbăta, Maria Magdalina și Maria lui Iacov și Salomì au cumpărat mirezme ca să meargă să’l ungă pre el. Și foarte de dimineață, întru una a sâmbetelor, au venit la mormânt, răsărind soarele. Și ziceà una către alta: cine va prăvălì nouă piatra de pre ușa mormântului? Și căutând au văzut piatra prăvălită, că erà mare foarte. Și intrând în mormânt, au văzut pre un tânăr șezând deadreapta îmbrăcat în veșmânt alb, și s’au spăimântat. Iar el au zis lor: nu vă spăimântați; pre Iisus căutați, Nazarineanul cel răstignit; s’au sculat, nu este aici, iată locul unde l-au pus pre el. Deci mergeți de spuneți ucenicilor lui și lui Petru că va merge mai ’nainte de voi în Galileea, acolo îl veți vedeà pre el, precum au zis vouă. Și ieșind, au fugit dela mormânt, că erau cuprinse de cutremur și de spaimă, și nimănui nimic n’au spus, că se temeau.În același timp, în lume
În 313 împărații romani le-au îngăduit creștinilor să se închine liber, iar în 330 Constantin și-a sfințit noua capitală, Constantinopolul. Eusebiu scrie că Constantin a comandat cincizeci de Biblii pe pergament fin pentru bisericile ei; dacă Sinaiticus sau Vaticanus a fost una dintre ele se dezbate. Iată lumea de la mijlocul secolului al IV-lea d.Hr.
Grecia și RomaO nouă Romă pe Bosfor11 mai 330 d.Hr.
IndiaSamudraguptaa domnit c. 335–375 d.Hr.
Samudragupta a întins Imperiul Gupta peste nordul Indiei; o inscripție de pe un stâlp de la Prayagraj înșiră regii pe care i-a învins. Monedele lui de aur îl arată cântând la un instrument cu coarde, vina.
În alte părțiAksumul se întoarce spre crucec. 330–350 d.Hr.
În podișurile Etiopiei și Eritreei de azi, regele Ezana al Aksumului a primit creștinismul, învățat de Frumențiu, un grec sirian din Tir. Pe monedele Aksumului, vechea seceră cu disc a fost înlocuită de cruce.
ChinaPavilionul Orhideelor353 d.Hr.
La o adunare de primăvară lângă Pavilionul Orhideelor, în 353, caligraful Wang Xizhi a scris o scurtă prefață la poemele prietenilor săi. Copiile ei au devenit modelul cel mai admirat al scrisului de mână chinezesc; originalul s-a pierdut.
AmericileRegii din Tikaldin 292 d.Hr.
La Tikal, în pădurile Guatemalei, regii mayași au înălțat temple și au așezat monumente de piatră datate în calendarul Numărării Lungi; cel mai vechi găsit acolo, Stela 29, este din 292 d.Hr.
Europa de Est și stepaUn alfabet goticc. 350 d.Hr.
Wulfila (Ulfila), episcop al goților de la Dunărea de Jos, a alcătuit un alfabet pentru limba gotică și a tradus în ea Biblia — cel mai vechi text lung în vreo limbă germanică. O parte s-a păstrat în Codex Argenteus, Codicele de Argint, aflat azi la Uppsala.
În alte părțiMormintele în formă de gaură de cheie din Japoniac. 250–538 d.Hr.
În Japonia, conducătorii erau îngropați sub movile uriașe în formă de gaură de cheie, kofun, înconjurate de șanțuri cu apă și de figuri de lut. Cea mai mare, lângă Osaka de azi, are aproape 500 de metri lungime.
