Pildele 23

1De vei ședeà la masa celui puternic, înțelepțește mănâncă din cele ți se pun înainte.

2Și pune mâna ta știind că și tu ca acestea trebue să gătești.

3Iar de ești mai nesățios, nu poftì bucatele lui, că acestea se țin de vieață mincinoasă.

4Nu te asemănà, find sărac cu cel bogat; ci te strânge pre tine cu gândul tău.

5De vei căutà cu ochiul tău spre el, nicidecum nu se va vedeà, că s’a făcut lui aripi ca unui vultur, și se întoarce spre casa celui ce stă înaintea lui.

6Nu cinà cu omul pismătariț, nici poftì din bucatele lui.

7Că precum înghite cinevà păr, așà mănâncă și beà; nici îl băgà la tine pre el, ca să mănânci pâinea ta cu el.

8Că o va vărsà pre ea, și va stricà cuvintele tale cele bune.

9La urechea celui fără de minte nimic nu zice, ca nu cumvà să râză de cuvintele tale cele înțelepte.

10Să nu muți hotarele cele vechi, și în agonisita săracilor să nu intri.

11Că cel ce’i apără pre ei este Domnul, tare este, și va judecà judecata lor cu tine.

12Dă la învățătură inima ta, și urechele tale le gătește spre cuvintele înțelegerii.

13Nu încetà a certà pruncul, pentrucă de’l vei lovì pre el cu nuià, nu va murì. Că tu îl vei bate pre el cu nuia; iar sufletul lui dela moarte îl vei mântui.

14Fiule! De va fi înțeleaptă inima ta, vei veselì și inima mea.

15Și se vor învăța buzele tale din cuvintele buzelor mele, de vor fi drepte.

16Nu râvnească inima ta la păcătoși; ci fii toată ziua în frica Domnului.

17Că de vei păzì acestea, vei aveà nepoți, și nădejdea ta nu se va depărtà.

18Ascultă fiule, și fii înțelept și’ți îndreptează gândurile inimii tale.

19Nu fii bețiv, nici te întinde la sfaturi și la cumpărături de cărnuri.

20Că tot curvarul și bețivul va sărăcì, și tot somnorosul se va îmbrăcà în haine rele și rupte.

21Ascultă fiule pre tatăl tău cel ce te-a născut, și nu nebăgà în seamă pre muma ta, pentrucă a îmbătrânit.

22Câștigă-ți adevărul și nu lepădà înțelepciunea, învățătura și știința.

23Bine hrănește tatăl drept, și de fiul cel înțelept se veselește sufletul lui.

24Veselească-se tatăl tău și muma ta de tine, și să se bucure ceea ce te-a născut.

25Dă’mi fiule inima ta, și ochii tăi să păzească căile mele.

26Că vas găurit este casa streină, și strimtă fântâna streină.

27Că acesta degrab va pierì, și tot călcătorul de lege se va stinge.

28Cui este vai? Cui sunt gâlcevuri? Cui judecăți? Cui necazuri și sfezi? Cui zdrobirea în zadar? Cui sunt ochii urduroși?

29Au nu celor ce se zăbovesc la vin, și celor ce păzesc unde se fac ospețe? Nu vă îmbătați cu vin, ci umblați cu oameni drepți, și vorbiți la preumblări.

30Că de vei dà ochii tăi spre urcioare și spre pahare, la urmă vei umblà mai gol decât pilugu.

31Și apoi te vei tăvălì ca cel mușcat de șarpe, și precum se varsă dela Cherast veninul lui.

32Când ochii tăi vor vedeà streină, atunci gura ta va grăì îndărătnicii.

33Și vei zăceà ca în inima mării, și ca un cârmaciu în multă volbură.

34Și vei zice: bătutu-m’a și nu m’a durut, ocărîtu-m’a și eu n’am știut când se va face ziuă, ca să viu să întreb cu carii să mă împreun.