Pildele 18

1Pricini caută omul cel ce va să se despartă de prieteni, și în toată vremea ocărît va fi.

2Nu trebuește înțelepciune omului lipsit de minte, că mai vârtos se ține cu nebuniea.

3Când vine necredinciosul întru adâncul răutăților, nu bagă seamă; și îi vine lui necinste și ocară.

4Apă adâncă este cuvântul în inima omului și izvor ce se varsă și fântână de vieață.

5A te mirà de fața necredinciosului nu este bine; nici este cu cuviință a fugì de dreptate la judecată.

6Buzele celui fără de minte îl aduc pre el la rele, și gura lui cea îndrăzneață chiamă moartea.

7Gura nebunului pierirea lui este; iar buzele lui sunt laț sufletului lui.

8Pre cei leneși îi biruește frica, și sufletele oamenilor mueratici vor flămânzì.

9Cel ce nu se vindecă pre sine întru faptele sale, frate este celui ce se rănește pre sine.

10Din mărimea tăriei numele Domnului; și alergând la el drepții, se înalță.

11Averea omului bogat este cetate tare, și mărirea ei mult umbrește.

12Mai înainte de surpare se înnalță inima omului, și mai înainte de mărire se smerește.

13Cel ce răspunde cuvânt mai înainte de ce aude, nebun și de ocară se face pre sine.

14Mâniea omului o potolește sluga înțeleaptă; iar pre cel nerăbdător cine îl va suferì?

15Inima celui cu minte, câștigă știință; iar urechile înțelepților cearcă gândurile.

16Darul omului îl vestește pre el, și cu cei puternici îl așază pre el.

17Dreptul singur este pârâșul său dela întâiul cuvânt, și dacă îl va asuprì pârâșul, se mustră.

18Pricinile le potolește soarta, și între domni hotărăște.

19Frate de frate ajutat, ca o cetate tare și înaltă, și are putere ca o împărăție întemeiată.

20Din rodurile gurii umple omul pântecele său, și din roadele buzelor sale se va săturà.

21Moartea și vieața sunt în mâna limbii; iar cei ce’și stăpânesc limba vor mâncà roadele ei.

22Cel ce a aflat femeie bună, aflat-a daruri, și a luat dela Dumnezeu desfătare.

23Cel ce leapădă femeia bună, leapădă bunătățile, și cel ce ține pre cea prea curvă, este nebun și necredincios.

24Rugăciuni răspunde săracul; iar cel bogat răspunde aspru.

25Omul drăgăstos în adunare mai prieten este decât fratele.