Iezechiil 37

1Fost-a preste mine mâna Domnului și m’a scos Duhul Domnului și m’a pus în mijlocul unui câmp, și acela erà plin de oase de oameni,

2Și m’a purtai pre mine împrejurul lor; și iată erau multe foarte pre fața câmpului, și iată uscate foarte.

3Și a zis către mine: fiul omului! Oare învià-vor oasele acestea? Și am zis, Doamne! Doamne! Tu știi acestea.

4Și au zis către mine: fiul omului! Prorocește spre oasele acestea și să le zici lor: oase uscate, ascultați cuvântul Domnului.

5Acestea zice Domnul Dumnezeu oaselor acestora: iată eu voiu aduce întru voi duh de vieață,

6Și voiu dà preste voi vine și voiu pune preste voi carne și voiu întinde preste voi piele, și voiu dà întru voi duhul meu și veți învià, și veți cunoaște că eu sunt Domnul.

7Și am prorocit precum mi-au poruncit mie Domnul, și s’a făcut glas când am prorocit, și iată cutremur s’a făcut și s’au apropiat oasele, fiecare os la încheetura sa.

8Și am văzut și iată creșteau preste dânsele vine și carne, și se tindeà piele preste dânsele deasupra și duh nu erà într’însele.

9Și au zis către mine: prorocește pentru duhul, prorocește fiul omului! Și zì duhului: acestea zice Domnul Dumnezeu din patru vânturi vino duhule și suflă preste morții aceștia și să învieze.

10Și am prorocit precum mi-au poruncit mie Domnul, și a intrat într’înșii duhul, și au învieat, și au stătut pre picioarele lor mulțime multă foarte.

11Și au grăit Domnul către mine, zicând: fiul omului! Oasele acestea toată casa lui Israil este. Aceștia zic: uscatu-s’au oasele noastre, pierit-au nădejdea noastră, și ne-am stins.

12Pentru aceea prorocește, și zì: acestea zice Domnul: iată eu voiu deschide mormânturile voastre, și voiu scoate pre voi din mormânturile voastre poporul meu, și vă voiu duce pre voi în pământul lui Israil,

13Și veți cunoaște că eu sunt Domnul, când voiu deschide eu mormânturile voastre, ca să vă scoț pre voi din mormânturile voastre poporul meu.

14Și voiu dà duhul meu întru voi, și veți învieà, și voiu pune pre voi pre pământul vostru, și veți cunoaște, că eu sunt Domnul, grăit-am, și voiu face, zice Domnul.

15Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicând:

16Fiul omului! Iați ție un toiag, și scrie preste el pre Iuda și pre fiii lui Israil, cari s’au adaos la el, și’ți vei luà al doilea toiag, și vei scrì preste el pre Iosif, toiagul lui Efraim și pre toți fiii lui Israil, cari s’au adaos la el.

17Și le vei împreunà pre ele unul la altul să’ți fie un toiag, ca să le legi pre ele, și vor fì în mâna ta.

18Și va fì când vor zice către tine fiii poporului tău: au nu vei spune nouă, ce sunt acestea ție?

19Și vei zice către ei: acestea zice Domnul: iată eu voiu luà neamul lui Iosif cel din mâna lui Efraim, și neamurile lui Israil cele ce s’au adaos la el, și voiu dà pre ei preste neamul lui Iuda, și vor fì un toiag în mâna Iudii.

20Și vor fì toiegele, pre care tu ai scris în mâna ta înaintea lor.

21Și vei grăì către ei, acestea zice Domnul Domnul: iată eu voiu luà toată casa lui Israil din mijlocul neamurilor, la care a mers, și’i voiu adunà pre ei dintru toți cei dimprejurul lor, și’i voiu băgà pre ei în pământul lui Israil,

22Și’i voiu face pre ei un neam în pământul meu în munții lui Israil; un Domn va fì lor, și nu vor fì mai mult două neamuri, nici se vor mai împărțì mai mult în două împărății,

23Ca să nu se spurce mai mult întru idolii lor și întru urâciunile lor și întru toate necurățiile lor; și’i voiu mântuì pre ei de toate fărădelegile lor, cu care au păcătuit, și’i voiu curățì pre ei, și vor fì mie popor, și eu voiu fì lor Dumnezeu.

24Și robul meu David împărat în mijlocul lor, și un păstor va fi tuturor, că întru poruncile mele vor umblà, și judecățile mele vor păzì și le vor face pre ele,

25Și vor lăcuì în pământul lor, care l-am dat robului meu Iacov, unde au lăcuit părinții lor; și vor lăcuì pre dânsul ei și fiii lor și fiii fiilor lor până în veac, și David robul meu împărat va fi lor în veac.

26Și voiu pune lor legătură de pace, și legătură veșnică va fì cu ei, și voiu pune Sfintele mele în mijlocul lor.

27Și va fì lăcașul meu întru ei, și voiu fì lor Dumnezeu, și ei vor fì mie popor.

28Și vor cunoaște neamurile, că eu sunt Domnul, cel ce’i sfințesc pre ei, când vor fì Sfintele mele în mijlocul lor în veac.