Eșirea 23

1Să nu primești cuvânt deșert, să nu te unești cu cel strâmb ca să fii mărturie strâmbă.

2Să nu fii cu cei mai mulți spre rău, să nu te adăogi cu mulțimea a te abate cu cei mai mulți, ca să abați judecata.

3Și de cel sărac să nu-ți fie milă la judecată.

4Iar de vei întâlnì boul vrăjmașului tău sau înjugătorul lui rătăcind, să-l întorci să-l dai lui.

5Și de vei vedeà înjugătorul vrăjmașului tău căzut subt sarcina lui, să nu-l treci, ci să o ridici împreună cu el.

6Să nu abați judecata săracului când se judecă.

7De tot cuvântul strâmb să te ferești, pre cel nevinovat și pre cel drept să nu-l omori, și să nu îndreptezi pre cel necurat pentru daruri.

8Și daruri să nu iei, că darurile orbesc ochii celor ce văd, și strică cuvintele cele drepte.

9Și pre cel nemernic să nu-l învăluiți nici să-l necăjiți, că voi știți sufletul nemernicului, că voi nemernici erați în pământul Eghipetului.

10Șase ani vei semănà pământul tău și vei adunà roadele lui;

11Iar în al șaptelea an îi vei face odihnă și-l vei lăsà nelucrat, și vor mâncà săracii neamului tău, iar rămășițele le vor mâncà hiarele câmpului; așà vei face cu viea ta și cu măslinetul tău.

12În șase zile să faci lucrurile tale, iar în ziua a șaptea vei odihnì, ca să se odihnească boul tău și înjugătorul tău, și ca să răsufle fiul slujnicii tale și nemernicul.

13Toate câte am grăit către voi păziți-le, și numele dumnezeilor streini să nu le pomeniți, nici să se auză din gura voastră.

14Trei vremi ale anului serbați mie.

15Sărbătoarea azimilor căutați să o păziți, șapte zile veți mâncà azimă după cum ți-am poruncit ție pe vremea lunii cei dintâiu, pentrucă într’aceea ai ieșit din Eghipet, să nu te arăți înaintea mea deșert.

16Și vei face sărbătoarea secerișului roadelor celor dintâiu a lucrurilor tale, care vei semănà în țarina ta. Și sărbătoarea săvârșitului la ieșirea anului, când aduni lucrurile cele din țarina ta.

17În trei vremi ale anului se va arătà toată partea bărbătească înaintea Domnului Dumnezeului tău, căci când voi scoate neamurile dela fața ta și voiu lărgì hotarele tale, nu va poftì nimenea pământul tău.

18Să nu jertfești pre dospit sânge din jertfa mea, nici să rămână grăsimea sărbătorei mele până dimineața.

19Pârga roadelor celor dintâiu a pământului tău vei aduce în casa Domnului Dumnezeului tău, să nu fierbi mielul în laptele mumei lui.

20Și iată eu trimit pre îngerul meu înaintea feții tale, ca să te păzească pre cale, ca să te ducă în pămânul care l-am gătit ție.

21Ia aminte de tine însuți și ascultă de dânsul, și nu-i fii necredincios lui, pentrucă nu se va lăsà el după tine, că numele meu este preste dânsul.

22De vei ascultà cu auzul glasul meu și vei face toate câte voiu poruncì eu vouă și vei păzì legătura mea, veți fi mie popor ales din toate neamurile, pentrucă al meu este pământul, și voi veți fi mie preoție împărătească și neam sfânt. Aceste cuvinte vei grăì fiilor lui Israil: de veți auzì cu auzul glasul meu și veți face toate câte voiu zice ție, vrăjmași voiu fi vrăjmașilor tăi, și împrotivnic împrotivnicilor tăi.

23Pentrucă va merge îngerul meu, carele te va povățuì pre tine și te va duce la Amorei și Hetei și Ferezei și Hananei și Gherghesei și Evei și Ievusei, și-i voiu sfărâmà pre ei.

24Să nu te închini dumnezeilor lor, nici să slujești lor, să nu faci după faptele lor; ci stricând să strici capiștile lor, și zdrobind să zdrobești stâlpii lor.

25Și să slujești Domnului Dumnezeului tău, și voiu binecuvântà pâinea ta și vinul tău și apa ta, și voiu depărtà slăbiciunea dela voi.

26Nu va fi neroditor nici sterp pre pământul tău, numărul zilelor tale plinind voiu plinì.

27Și voiu trimite frica povață ție, și voiu îngrozì toate neamurile asupra cărora mergi tu, și voiu face pre toți împrotivnicii tăi să fugă.

28Și voiu trimite viespi înaintea ta, și voiu scoate pre Amorei și pre Evei și pre Hananei și pre Hetei dela tine.

29Nu voiu scoate pre ei într’un an, ca să nu se pustiască pământul, și să se înmulțească asupra ta hiarele pământului.

30Cu încetul voiu scoate pre ei dela tine, până te vei înmulțì tu, și vei moștenì pământul.

31Și voiu pune hotarele tale de la marea Roșie până la marea Filistenilor, și dela pustiu până la rîul cel mare al Eufratului; și voiu da în mâinile voastre pre cei ce șed pre pământul acela, și voiu scoate pre ei dela tine.

32Să nu faci cu ei, nici cu dumnezeii lor legătură.

33Și să nu lăcuiască în pământul tău, ca să nu te facă să păcătuești împrotiva mea, că de vei slujì dumnezeilor lor, aceștia vor fi ție piedecă.