Cuviosul Gheorghe Hozevitul (sec. VII)

Gheorghe s-a născut în Cipru. Rămas orfan de tânăr, a fugit de o rudă care voia să-l însoare cu fiica ei și a plecat pe mare la Ierusalim, ca să se alăture fratelui său mai mare Heraclid, monah în valea Iordanului. Fiindcă Gheorghe era încă fără barbă, fratele său l-a așezat în mănăstirea Hozeva, pe stâncile Wadi Qelt dintre Ierusalim și Ierihon. Mai târziu frații au viețuit împreună ca sihaștri; după moartea lui Heraclid, Gheorghe s-a întors la Hozeva.

Ucenicul său Antoniu, care i-a scris Viața, povestește că purta zdrențe luate de pe grămezi de gunoi și mânca resturile de la masa monahilor, pisate în bulgări și uscate la soare. Alegea cea mai fierbinte muncă, coptul pâinii pentru pelerini, iar frații îl numeau „de fier”. A trecut prin invazia persană din 614 și a murit la Hozeva la adânci bătrânețe.