Cuvioasa Domnica

Domnica a venit la Constantinopol din Cartagina, împreună cu alte patru tinere, în domnia lui Teodosie cel Mare, fiind încă păgână. Potrivit Vieții sale, arhiepiscopul Nectarie a botezat-o și a făcut-o diaconiță. Pe un teren din afara cetății a întemeiat o mănăstire cu hramul prorocului Zaharia și a viețuit acolo cu alte fecioare în post și rugăciune.

Viața îi atribuie darul de a vedea viitorul și povestește că a potolit o furtună care amenința pe marinari, turnând untdelemn sfințit în mare. A trăit până la adânci bătrânețe, în domniile lui Leon I și Zenon, și a murit circa 474, după ce prevestise vremea morții sale.