Cine este cel mai mare

1În ceasul acela s’au apropiat ucenicii către Iisus, grăind: oare cine este mai mare întru împărăția cerurilor?

2Și chemând Iisus un prunc, l-au pus pre el în mijlocul lor,

3Și au zis: amin grăesc vouă: de nu vă veți întoarce și să vă faceți ca pruncii, nu veți intrà întru împărăția cerurilor!

4Că cine se va smerì pre sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăția cerurilor.

5Și cine va primì pre un prunc ca acesta întru numele meu, pre mine mă primește.

33Și au venit în Capernaum, și fiind în casă i-au întrebat pre dânșii: de ce vă prigoniați pre cale?

34Iar ei au tăcut; că se pricise pre cale unul cu altul, cine ar fi mai mare.

35Și șezând au chemat pre cei doisprezece și le-au zis lor: cela ce va să fie întâiu, acesta să fie mai pre urmă de toți și tuturor slugă.

36Și luând un prunc l-au pus pre el în mijlocul lor, și luându’l în brațe, au zis lor:

37Ori cine va primì pre unul dintr’acești prunci întru numele meu, pre mine primește; și ori cine primește pre mine, nu primește pre mine, ci pre cel ce m’au trimis pre mine.

46Și a intrat gând întru dânșii: cine ar fi dintru ei mai mare?

47Iar Iisus știind gândul inimei lor, luând un prunc, l-au pus pre el lângă sine.

48Și au zis lor: oricine va primì pruncul acesta întru numele meu, pre mine mă primește; și oricine mă va primì pre mine, primește pre cela ce m’au trimis pre mine; că cela ce este mai mic întru voi toți, acesta va fi mare.