Bible Explorer

Biblia › Apocalipsis › 12

BOR 1914 · Capitolul 12 / 22

Apocalipsis 12

1Și semn mare s’a văzut în cer; muiere îmbrăcată cu soarele, și luna supt picioarele ei, și pre capul ei cunună din douăsprezece stele;

2Și având în pântece strigà, chinuindu-se și muncindu-se să nască.

3Și s’a văzut alt semn în cer; și iată un balaur mare roșu, având capete șapte și coarne zece, și pre capetele lui șapte cununi.

4Și coada lui trage a treia parte din stelele cerului, și le-a aruncat pre ele pre pământ; și balaurul a stătut înaintea muierei cei ce vreà să nască, ca să’l mănânce când va naște pre fiul ei.

5Și a născut fiu parte bărbătească, care va să pască toate neamurile cu toiag de fier; și s’a răpit fiul ei la Dumnezeu și la Scaunul lui.

6Și muierea a fugit în pustie, unde are loc gătit dela Dumnezeu, ca acolo să o hrănească pre ea zile o mie două sute șasezeci.

7Și s’a făcut răsboiu în cer; Mihail și îngerii lui au dat răsboiu cu balaurul; și balaurul a dat răsboiu și îngerii lui,

8Și nu au biruit; nici loc s’a aflat lor mai mult în cer.

9Și s’a aruncat balaurul cel mare, șarpele cel vechiu, care se chiamă diavolul și satana, cel ce înșală toată lumea; s’a aruncat pre pământ, și îngerii lui cu el s’au aruncat.

10Și am auzit glas mare în cer, zicând: acum s’a făcut mântuirea și puterea și Împărățiea Dumnezeului nostru, și puterea Hristosului lui; că s’a aruncat pârâtorul fraților noștri, cel ce pârà pre ei înaintea Dumnezeului nostru ziua și noaptea.

11Și ei l-au biruit pre el pentru sângele Mielului și pentru cuvântul mărturiei lor; și nu și-au iubit sufletele lor până la moarte;

12Pentru aceasta, bucurați-vă cerurile și cei ce lăcuiți într’însele. Vai celor ce lăcuesc pământul și marea! Că s’a pogorît diavolul la voi, având mânie mare, știind că puțină vreme are.

13Și când a văzut balaurul că s’a aruncat pre pământ, a gonit pre muierea care a născut parte bărbătească.

14Și muierii s’au dat două aripi de vultur mare, ca să sboare în pustie la locul său, unde se hrănește acolo vreme și vremi și jumătate de vreme, de către fața șarpelui.

15Și a slobozit șarpele după muiere din gura sa apă ca un rîu, ca să o ducă rîul pre ea.

16Și a ajutat pământul muierei, și și-a deschis pământul gura sa, și a înghițit rîul care l-a slobozit balaurul din gura sa.

17Și s’a mânieat balaurul pre muiere, și s’a dus să facă răsboiu cu ceilalți din semințiea ei, cari păzesc poruncile lui Dumnezeu, și au mărturiea lui Iisus Hristos.

Biblia 1914 (Ediția Sfântului Sinod) (BOR 1914, 1914) · limba și ortografia ediției din 1914 · Domeniu public · archive.org