Apocalipsis 4

1După acestea am văzut, și iată ușe deschisă în cer; și glasul cel dintâiu care l-am auzit ca de trâmbiță, ce vorbià cu mine, zicând: suie-te aici, și voiu arătà ție cele ce trebue să fie după acestea.

2Și îndată am fost în Duh, și iată Scaun erà pus în cer, și preste Scaun cel ce ședeà.

3Și cel ce ședeà, la vedere erà asemenea pietrei de iaspis și de sardin; și curcubeu împrejurul Scaunului asemenea la vedere smaragdului.

4Și împrejurul Scaunului douăzeci și patru de scaune; și pre scaune am văzut douăzeci și patru de bătrâni șezând, îmbrăcați cu haine albe; și aveau pre capetele lor cununi de aur.

5Și din Scaun ies fulgere și tunete și glasuri; și șapte făclii de foc arzând înaintea Scaunului, care sunt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu.

6Și înaintea Scaunului mare de sticlă asemenea cu cristalul; și în mijlocul Scaunului și împrejurul Scaunului, patru viețuitori plini de ochi dinainte și dinapoi.

7Și viețuitorul cel dintâiu asemenea leului, și al doilea viețuitor asemenea vițelului, și al treilea viețuitor aveà față ca de om, și al patrulea viețuitor asemenea vulturului ce sboară.

8Și cei patru viețuitori unul fiecare aveau câte șase aripi împrejur; și înlăuntru erau plini de ochi; și odihnă nu au ziua și noaptea, zicând: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Dumnezeu atotțiitorul cel ce erà și cel ce este și cel ce vine.

9Și când vor dà viețuitorii aceștia slavă și cinste și mulțămită celui ce șade pre scaun, celui ce este viu în vecii vecilor,

10Vor cădeà cei douăzeci și patru de bătrâni înaintea celui ce șade pre Scaun, și se vor închinà celui ce este viu în vecii vecilor, și vor pune cununele lor înaintea Scaunului, zicând:

11Vrednic ești Doamne, a luà slava și cinstea și puterea; că tu ai zidit toate, și pentru voea ta sunt și s’au zidit.