Apocalipsis 2

1Îngerului bisericei Efesului scrie: acestea zice cel ce ține cele șapte stele în dreapta sa, cel ce umblă în mijlocul celor șapte șfeșnice de aur;

2Știu faptele tale, și osteneala ta, și răbdarea ta, și cum că nu poți suferi pre cei răi; și ai ispitit pre cei ce se zic pre sine apostoli, și nu sunt, și i-ai aflat pre ei mincinoși;

3Și ai purtat, și ai răbdare, și pentru numele meu te-ai ostenit și nu ai încetat.

4Ci am asupra ta, că dragostea ta cea dintâi o ai părăsit.

5Drept aceea adu’ți aminte de unde ai căzut, și te pocăește, și fă faptele cele dintâi; iar de nu, vin la tine curând, și voiu mișcà sfeșnicul tău din locul său, de nu te vei pocăì.

6Ci aceasta ai, că urăști faptele Nicolaitenilor, care și eu le urăsc.

7Cela ce are ureche, auză ce Duhul zice bisericilor: celui ce va biruì voiu da lui să mănânce din pomul vieței, care este în mijlocul Raiului lui Dumnezeu.

8Și îngerului bisericei Smirnenilor scrie: acestea zice cel dintâi și cel de pre urmă, care au murit, și au înviat:

9Știu faptele tale, și necazul, și sărăcia, (ci bogat ești) și hula celor ce se zic pre sine Iudei și nu sunt, ci sinagogă a satanei.

10Nimic nu te teme de cele ce vei să pătimești; că iată, diavolul va să arunce dintru voi în temniță, ca să vă ispitiți; și veți aveà necaz în zece zile; fii credincios până la moarte, și voiu dà ție cununa vieței.

11Cel ce are ureche, auză ce Duhul zice bisericilor: cel ce biruește nu se va nedreptățì de moartea cea de a doua.

12Și îngerului bisericei cei din Pergam scrie: acestea zice cel ce are sabiea ascuțită de amândouă părțile,

13Știu faptele tale, și unde locuești, unde este scaunul satanei; și ții numele meu, și n’ai lepădat credința mea în zilele în care erà Antipa marturul meu cel credincios, care s’a ucis la voi, unde locuește satana.

14Ci am asupra ta puține, că ai acolo pre cei ce țin învățătura lui Valaam, care învățà pre Valac să puie sminteală înaintea fiilor lui Israil, ca să mănânce de cele jertfite idolilor, și să curvească.

15Așà ai și tu pre cei ce țin învățătura Nicolaitenilor, care eu o urăsc.

16Pocăește-te; iar de nu, vin la tine curând, și voiu face cu ei răsboiu cu sabiea gurei mele.

17Cel ce are ureche, auză ce Duhul zice bisericilor: celui ce biruește voiu dà lui să mănânce din manna cea ascunsă, și voiu dà lui piatră albă, și în piatră nume nou scris, care nimeni nu’l știe fără numai cel ce îl ià.

18Și îngerului bisericei cei din Tiatira scrie: acestea zice Fiul lui Dumnezeu, cel ce are ochii săi ca para focului, și picioarele sale sunt asemenea cu arama de Livan:

19Știu faptele tale și dragostea și slujba și credința și răbdarea ta și faptele tale, cele de pre urmă sunt mai multe decât cele dintâi.

20Ci am asupra ta puține, că lași pe muierea Izabel, care se zice pre sine prorociță, a învățà și a amăgì pre robii mei să curvească, și să mănânce cele jertfite idolilor.

21Și am dat ei vreme ca să se pocăiască de curviea sa și nu s’a pocăit.

22Iată, eu o pun pre ea în pat, și pre cei ce curvesc cu ea în necaz mare, de nu se vor pocăì de faptele lor.

23Și pre fiii ei îi voiu ucide cu moarte; și vor cunoaște toate bisericile că eu sunt cel ce cerc rărunchii și inimele; și voiu dà vouă unuia fiecăruia după faptele voastre.

24Iar vouă zic, și celorlalți din Tiatira, câți n’au învățătura aceasta, și cari n’au cunoscut adâncurile satanei, precum zic: nu voiu pune preste voi altă greutate.

25Însă ce aveți, țineți până voiu venì.

26Și celui ce biruește și celui ce păzește până în sfârșit faptele mele, voiu dà lui stăpânire preste neamuri.

27Și le va păstorì pre ele cu toiag de fier; ca vasele de lut se vor zdrobì; precum și eu am luat dela Tatăl meu.

28Și voiu dà lui steaua cea de dimineață.

29Cel ce are ureche, auză ce Duhul zice bisericilor.