Apocalipsis 9

1Și al cincilea înger a trâmbițat și am văzut o stea din cer căzând pre pământ, și i s’a dat cheia fântânei adâncului.

2Și a deschis fântâna adâncului, și s’a suit fum din fântână, ca fumul unui cuptor mare, și s’a întunecat soarele și văzduhul de fumul fântânei.

3Și din fum au ieșit lăcuste pre pământ, și li s’a dat lor putere precum au putere scorpiile pământului.

4Și s’a zis lor să nu vatăme iarba pământului, nici toată verdeața, nici tot copacul, fără numai pre oamenii cari nu au pecetea lui Dumnezeu pre frunțile lor.

5Și li s’a dat lor ca să nu îi omoare pre ei, ci ca să se chinuiască luni cinci și chinul lor ca chinul scorpiei când lovește pre om.

6Și în zilele acelea vor căutà oamenii moartea și nu o vor aflà, și vor poftì să moară și moartea va fugì dela ei.

7Și asemănările lăcustelor erau asemenea cailor celor gătiți spre răsboiu, și pre capetele lor ca niște cununi asemenea aurului, și fețele lor ca fețele oamenilor.

8Și aveau păr ca părul muierilor și dinții lor erau ca ai leilor.

9Și aveau zale, ca zalele cele de fier, și sunetul aripelor lor ca sunetul de care cu mulți cai cari aleargă la răsboiu.

10Și au coade asemenea scorpiilor, și bolduri erau în coadele lor, și puterea lor, a vătămà pre oameni luni cinci.

11Și au preste ele împărat, pre îngerul adâncului, numele lui evreește este Avvadon, iar în limba elinească are nume Apollion.

12Un vaiu a trecut, iată mai vin încă două vaiuri după acestea.

13Și al șaselea înger a trâmbițat și am auzit un glas din cele patru cornuri ale Jertfelnicului celui de aur, care este înaintea lui Dumnezeu,

14Zicând îngerului al șaselea care aveà trâmbiță: desleagă pre cei patru îngeri legați la rîul cel mare Eufratul.

15Și s’au deslegat cei patru îngeri cari erau gătiți spre ceasul și ziua și luna și anul, ca să omoare a treia parte din oameni.

16Și numărul oștilor călărimei, douăzeci de mii de zeci de mii, și am auzit numărul lor.

17Și așà am văzut caii în vedenie, și pre cei ce ședeau pre ei având zale de foc și de iachint și de piatră pucioasă; și capetele cailor ca capetele leilor, și din gurile lor ieșiau foc și fum și piatră pucioasă.

18De acestea trei bătăi s’a omorît a treia parte din oameni, de foc și de fum și de piatră pucioasă ce ieșiau din gurile lor.

19Că puterea lor în gura lor este și în coadele lor; că coadele lor asemenea șerpilor, având capete, și cu acestea vatămă.

20Și ceilalți oameni, cari n’au murit de ranele acestea, nu s’au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine dracilor și idolilor celor de aur și de argint și de aramă și de piatră și de lemn, care nici a vedeà pot, nici a auzì, nici a umblà;

21Și nu s’au pocăit de uciderile lor, nici de fermecătoriile lor, nici de curvia lor, nici de furtișagurile lor.