2 Macavei 11

1Iar după puțină vreme Lisie, care erà epitrop împăratului și rudenie și ispravnic preste trebi, foarte greu supărându-se pentru lucrul acesta ce s’a făcut,

2A adunat aproape de optzeci de mii și toată călărimea, și a venit asupra Iudeilor, gândind să facă cetatea lăcaș Elinilor.

3Și Biserica cu bani să o vânză ca și celelalte capiști ale păgânilor, și Arhieria în tot anul să o vânză.

4Și nicidecum gândind de puterea lui Dumnezeu, ci semețindu-se cu zecile de mii de pedestrași, și cu miile de călăreți și cu optzeci de elefanți.

5Deci intrând în Iudeia și apropiindu-se la Vetsura, care erà în loc tare și departe de Ierusalim ca la cinci stadii, o băteà.

6Iar dacă au înțeles cei ce erau cu Macaveiu că bate el cetățile, cu plângere și cu lacrămi se rugau Domnului împreună cu tot poporul, ca să trimiță înger bun spre mântuirea lui Israil.

7Și Macaveiu întâiu luând armele, a îndemnat pre ceilalți să steà împreună cu el la primejdii și să ajute pre frații săi.

8Și împreună cu osârdie pornind, și la Ierusalim fiind ei, s’a arătat un călăreț cu haină albă mergând înaintea lor și cu arme de aur sclipind.

9Și toți împreună au binecuvântat pre milostivul Dumnezeu, și s’au întărit cu inimile, nu numai asupra oamenilor, ci și asupra hiarelor sălbatece și zidurilor de fier, gata fiind a năvălì.

10Deci apropiindu-se cu bună rânduială, având ajutor pre Domnul cel din cer, carele se milostiveà spre ei.

11Și ca niște lei năvălind asupra vrăjmașilor, au așternut din ei unsprezece mii și o mie și șase sute de călăreți.

12Și pre toți i-au întors în fugă și mai mulți dintre ei răniți goli au scăpat, și însuș Lisie cu rușine fugind, a scăpat.

13Și pentrucă nu erà fără de minte, socotind întru sine scăderea ce i s’a făcut lui, și socotind cum că Evreii sunt nebiruiți, pentrucă atotputernicul Dumnezeu le ajută lor,

14Trimițând la ei, a făgăduit cum că toate cele drepte le va primi, și cum că și pre împăratul îl va plecà ca să le fie lor prietin.

15Și a ascultat Macaveiu de rugăciunile lui Lisie, întru toate purtând grije de cele de folos; căci câte a dat Macaveiu lui Lisie prin scrisori despre Evrei, împăratul le-a îngăduit.

16Iar cărțile cele scrise dela Lisie Evreilor, într’acest chip erau: Lisie mulțimei Evreilor, bucurie.

17Ioan și Avesalom, pre cari voi i-ați trimis, dând scrisorile cele de la voi, au cerut ca cele scrise într’însele să le plinesc.

18Deci câte se cădeau a se arătà împăratului, am arătat, și cele ce s’au întâmplat le-a iertat.

19Deci de veți păzì bunăvoința întru lucruri, și de aici înainte mă voiu nevoì a mă face pricină vouă de bunătăți.

20Și pentru acestea am poruncit și acestora și celor dela mine trimiși, pre amăruntul să vorbiască cu voi.

21Fiți sănătoși. Anul o sută patruzeci și opt, a lunii lui Dioscorintie, ziua a douăzeci și patru.

22Iar cartea împăratului cuprindeà într’acest chip: împăratul Antioh fratelui Lisie, bucurie.

23După ce tatăl nostru s’a mutat între dumnezei, vrând noi ca cei dintru împărăția noastră să fie neturburați întru a lor purtare de grije,

24Auzind cum că Iudeii n’au voit a asculta de tatăl meu, ca să treacă la obiceiurile elinești, ci mai bine voiesc să’și ție legea lor, pentru aceea se roagă de noi, ca să’i îngăduim să’și ție legea lor.

25Deci voind noi, ca și neamul acesta să fie fără de turburare, am judecat ca și Biserica să li se întoarcă lor, și să petreacă după obiceiurile strămoșilor lor.

26Drept aceea bine vei face de vei trimite la ei, și le vei dà dreapta, ca știind voea noastră să fie cu inimă bună, și veseli să’și isprăvească lucrurile lor.

27Iar cartea împăratului, care a scris către neamul Iudeilor, într’acest chip era: împăratul Antioh, bătrânimii Iudeilor și celorlalți Iudei, bucurie.

28De sunteți sănătoși, sunteți precum voim, și noi suntem sănătoși.

29Arătatu-ne-a nouă Menelau, cum că voi voiți a merge și a fì la ale voastre.

30Drept aceea celor ce vor merge până în treizeci de zile ale lunei lui Csantic, le dăm bună volnicie.

31Ca Iudeii să’și ție bucatele și legile lor ca și mai ’nainte, și nimeni dintre ei nici o nevoie să nu aibă pentru cele ce prin neștiință s’au făcut.

32Și am trimis și pre Menelau să vă mângâie pre voi.

33Fiți sănătoși. Anul o sută patruzeci și opt, în cincisprezece zile ale lunei lui Csantic.

34Trimis-au și Romanii la ei carte așà scrisă; CVINT Memie, și Tit Manilie bătrânii Romanilor, poporului Iudeilor, bucurie.

35Cele ce Lisie ruda împăratului v’a îngăduit vouă, și noi le îngăduim.

36Iar pentru cele ce a judecat să se aducă la împăratul, trimiteți pre cinevà îndată, care să vază despre acestea, ca să așezăm precum se cuvine vouă, că noi venim la Antiohia.

37Drept aceea grăbiți, și trimiteți pre carevà, ca și noi să știm ce voiți.

38Fiți sănătoși. Anul o sută patruzeci și opt, zile cincisprezece, ale lunei lui Csantic.