Romani 6

1Ce vom zice dar? Rămâneà-vom în păcat, ca să se înmulțească darul?

2Să nu fie. Căci cari am murit păcatului, în ce chip încă vom fi vii întru dânsul?

3Au nu știți, că ori câți întru Iisus Hristos ne-am botezat, întru moartea lui ne-am botezat?

4Împreună cu el ne-am îngropat prin botez întru moarte; ca în ce chip s’au sculat Hristos din morți prin slava Tatălui, așà și noi întru înnoirea vieței să umblăm.

5Că de vreme ce împreună odrăsliți ne-am făcut cu asemănarea morței lui, deci și învierei lui vom fi părtași.

6Aceasta știind, că omul nostru cel vechiu cu dânsul împreună s’a răstignit, ca să se strice trupul păcatului, ca să nu mai slujim noi păcatului.

7Pentrucă cel ce a murit, s’a îndreptat de păcat.

8Că de am murit împreună cu Hristos, credem că vom și vieà împreună cu dânsul;

9Știind că Hristos cel ce au învieat din morți, nu mai moare; că moartea pre dânsul nu’l mai stăpânește.

10Că ce au murit, păcatului odată au murit; iar ce viează, viează lui Dumnezeu.

11Așà și voi socotiți-vă pre voi morți a fi păcatului, și vii lui Dumnezeu întru Iisus Hristos, Domnul nostru.

12Să nu împărățească dar păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să’l ascultați pre el întru poftele lui.

13Nici să vă faceți mădulările voastre arme de nedreptate păcatului; ci să vă puneți pre voi înaintea lui Dumnezeu, ca din morți vii, și mădulările voastre arme de dreptate înaintea lui Dumnezeu.

14Că păcatul pre voi nu vă stăpânește; că nu sunteți supt lege, ci supt dar.

15Ce dar? Păcătuì-vom căci nu suntem supt lege, ci supt dar? Să nu fie.

16Au nu știți, că celui ce vă dați pre voi robi spre ascultare, robi sunteți aceluia pre care ascultați; sau păcatului spre moarte, sau ascultărei spre dreptate?

17Ci mulțumim lui Dumnezeu, căci ați fost robi păcatului, dar ați ascultat din inimă după chipul învățăturei la care v’ați dat.

18Și slobozindu-vă de păcat, v’ați făcut robi dreptăței.

19Omenește grăesc pentru slăbiciunea trupului vostru; că precum v’ați făcut mădulările voastre roabe necurăției și fărădelegei spre fărădelege; așà acum să vă faceți mădulările voastre roabe dreptăței spre sfințenie.

20Căci când erați robi păcatului, erați slobozi de dreptate.

21Care roadă dar ați avut atunci întru acelea de care acum vă rușinați? Că sfârșitul acelora este moartea.

22Iar acum slobozindu-vă din păcat, și făcându-vă robi lui Dumnezeu, aveți roada voastră spre sfințenie, iar sfârșitul, vieața veșnică.

23Pentrucă plata păcatului este moartea, iar darul lui Dumnezeu este vieața veșnică întru Iisus Hristos, Domnul nostru.