A doua lege 5

1Și a chemat Moisì pre tot Israilul, și a zis către ei: ascultă Israile îndreptările și judecățile, care le grăesc la urechile voastre astăzi, și le învățați și păziți, ca să le faceți pre ele.

2Domnul Dumnezeul vostru au făcut cu voi legătură în Horiv.

3Nu cu părinții voștri au făcut Domnul legătura aceasta, ci cu voi, și voi toți sunteți aici astăzi vii.

4Față către față au grăit Domnul către voi în munte din mijlocul focului.

5Și eu stam între Domnul și între voi în vremea aceea, ca să vă spuiu vouă cuvintele Domnului, de vreme ce v’ați temut de fața focului, și nu v’ați suit în munte, zicând:

6Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, cel ce te-am scos din pământul Eghipetului, din casa robiei.

7Să nu aibi alți Dumnezei afară de mine.

8Să nu-ți faci chip cioplit, nici asemănare din toate câte sunt în cer sus și câte sunt pre pământ jos, și câte sunt în ape supt pământ.

9Să nu te închini lor, nici să slujești lor, că eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Dumnezeu răvnitor, care răsplătesc păcatele părinților în fii, până la al treilea și până la al patrulea neam, celor ce mă urăsc pre mine.

10Și fac milă până la al mielea neam celor ce mă iubesc pre mine, și păzesc poruncile mele.

11Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va curățì Domnul Dumnezeul tău pre cel ce ia numele lui în deșert.

12Păzește ziua sâmbetelor, ca s’o sfințești pre ea, precum ți-au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău.

13În șase zile vei lucrà și vei face toate lucrurile tale.

14Iar în ziua a șaptea este sâmbăta Domnului Dumnezeului tău, să nu faci întru ea nici un lucru, tu și feciorul tău și fata ta și sluga ta și slujnica ta, boul tău și asinul tău și tot dobitocul tău, și nemernicul cel ce lăcuește la tine, ca să se odihnească sluga ta și slujnica ta și dobitocul tău, ca și tine.

15Și-ți adu aminte, că rob ai fost în pământul Eghipetului, și te-au scos Domnul Dumnezeul tău de acolo cu mână tare și cu braț înalt, pentru aceea ți-au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua sâmbetelor, și să o sfințești pre ea.

16Cinstește pre tatăl tău și pre muma ta, după cum au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău, ca să fie bine ție, și să trăești mulți ani pre pământul, care-l dă ție Domnul Dumnezeul tău.

17Să nu ucizi.

18Să nu prea curvești.

19Să nu furi.

20Să nu mărturisești strâmb asupra aproapelui tău mărturie mincinoasă.

21Să nu poftești femeia aproapelui tău, nici țarina lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici tot dobitocul lui, nici toate câte sunt ale aproapelui tău.

22Aceste cuvinte au grăit Domnul către toată adunarea voastră în munte din mijlocul focului, întunerec, negură, vifor, glas mare și mai mult nimica n’au adaos. Și le-au scris acestea pre două table de piatră și le-au dat mie.

23Și a fost după ce ați auzit glasul lui din mijlocul focului, și muntele ardeà cu foc, ați venit la mine toți povățuitorii semințiilor voastre și bătrânii voștri, și ați zis:

24Iată au arătat nouă Domnul Dumnezeul nostru slava sa, și am auzit glasul lui din mijlocul focului, în ziua aceasta am cunoscut, că va grăì Dumnezeu către om, și va trăì.

25Și acum să nu murim, că ne va mistuì pre noi focul acesta mare, de vom adaoge noi a auzì încă glasul Domnului Dumnezeului nostru și vom murì.

26Că ce trup care să fi auzit glasul Dumnezeului celui viu grăind din mijlocul focului, ca noi, și să fie viu?

27Apropie-te tu și auzi toate ori câte va zice Domnul Dumnezeul nostru către tine, și grăește tu către noi toate câte au grăit Domnul Dumnezeul nostru către tine, și noi le vom ascultà și le vom face.

28Și au auzit Domnul glasul cuvintelor voastre grăind către mine, și au zis Domnul către mine: auzit-am glasul cuvintelor poporului acestuia câte a grăit către tine; drept a grăit toate.

29Cine va da să fie așà inima lor într’înșii, ca să se teamă de mine și să păzească poruncile mele în toate zilele, ca să fie lor bine și fiilor lor în veac?

30Mergi, zi lor: întoarceți-vă la casele voastre.

31Iar tu stai aici cu mine, și voiu grăì către tine poruncile și îndreptările și judecățile, care vei învățà pre ei, și să facă așà în pământul, care-l dau eu lor să-l moștenească.

32Și păziți să faceți precum au poruncit vouă Domnul Dumnezeul vostru, și să nu vă abateți la dreapta sau la stânga.

33Umblați în toată calea, care au poruncit ție Domnul Dumnezeul tău, ca să vă odihnească pre voi, și să vă fie bine, și să trăiți mult pre pământul, care-l veți moștenì.