A doua lege 30

1Și va fi după ce vor venì preste tine toate cuvintele acestea, binecuvântarea și blestemul, care le-am pus înaintea feții tale și le vei cugetà cu inima ta în toate neamurile, ori unde te va împrăștià Domnul Dumnezeul tău.

2De te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău și vei ascultà glasul lui întru toate, câte poruncesc eu ție astăzi, din toată inima ta și din tot sufletul tău,

3Va vindecà Domnul păcatele tale și te va miluì și iar te va adunà din toate neamurile între care te-au împrăștiat Domnul Dumnezeul tău.

4De vei fi împrăștiat dela o margine a cerului, până la cealaltă margine a cerului, de acolo te va adunà Domnul Dumnezeul tău și de acolo te va luà.

5Și te va băgà Domnul Dumnezeul tău în pământul, care l-au moștenit părinții tăi și-l vei moștenì și-ți va face bine ție și te va înmulțì mai mult decât pre părinții tăi.

6Și va curățì împrejur Domnul inima ta și inima seminții tale, ca să iubești pre Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău, ca să trăești tu.

7Și va pune Domnul Dumnezeul tău blestemile acestea preste vrășmașii tăi și preste cei ce te-au urît și te-au gonit pre tine.

8De te vei întoarce și vei ascultà glasul Domnului Dumnezeului tău și vei face poruncile lui, care poruncesc eu ție astăzi,

9Te va binecuvântà Domnul Dumnezeul tău, întru tot lucrul mâinilor tale, întru rodurile pântecelui tău și întru fătarea dobitoacelor tale și întru roadele pământului tău; că se va întoarce Domnul Dumnezeul tău, ca să se bucure de tine și să-ți facă bine, precum s’au bucurat de părinții tăi.

10De vei ascultà glasul Domnului Dumnezeului tău și vei păzì poruncile lui și îndreptările lui și judecățile lui cele scrise în cartea legii aceștia, și te vei întoarce către Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău,

11Că porunca aceasta, care o poruncesc eu ție astăzi nu este mai pre sus, nici este departe de tine,

12Nu este în cer, ca să zici: cine dintre noi se va suì în cer și să ne-o aducă, ca auzind-o să o facem?

13Nici este dincolo de mare, ca să zici: cine dintre noi va trece marea și o va aduce nouă, ca auzind-o să o facem?

14Ci foarte aproape de tine este cuvântul, în gura ta și în inima ta și în mâinile tale este, ca să-l faci.

15Iată am pus astăzi înaintea feții tale vieața și moartea, binele și răul.

16De vei ascultà poruncile Domnului Dumnezeului tău, care poruncesc eu astăzi ție: ca să iubești pre Domnul Dumnezeul tău și să umblì întru toate căile lui și să păzești îndreptările lui și poruncile lui și judecățile lui, veți trăi și vă veți înmulțì și te va binecuvântà Domnul Dumnezeul tău în tot pământul, la care vei intrà să-l moștenești.

17Iar de se va schimbà inima ta și nu vei ascultà și înșelându-te te vei închinà la alți dumnezei și vei slujì lor,

18Spui ție astăzi, că cu perire veți perì și nu veți trăì zile multe pre pământul care Domnul Dumnezeul tău dă ție, la care treceți voi Iordanul, ca să-l moșteniți.

19Mărturie să-mi fie mie astăzi asupra voastră cerul și pământul, că și vieața și moartea am pus înaintea feții voastre și binecuvântarea și blestemul. Alege vieața, ca să trăești tu și sămânța ta.

20Iubește pre Domnul Dumnezeul tău și ascultă glasul lui și te lipește de el, că aceasta este vieața ta și delungarea zilelor tale, ca să lăcuești pre pământul, pentru care s’au jurat Domnul părinților tăi lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov, ca să-l deà lor.