A doua lege 29

1Acestea sunt cuvintele legăturii, care au poruncit Domnul lui Moisì să o întărească cu fiii lui Israil în pământul lui Moav, afară de legătura, care o au făcut cu ei în Horiv.

2Și a chemat Moisì pre toți fiii lui Israil și a zis către ei: voi ați văzut toate, câte au făcut Domnul Dumnezeul vostru în pământul Eghipetului înaintea voastră lui Faraon și slugilor lui și tot pământului lui.

3Ispitele cele mari, care le-au văzut ochii tăi: semnele și minunile cele mari, mâna cea tare și brațul cel înalt.

4Și nu v’au dat vouă Domnul Dumnezeu inimă să înțelegeți și ochi să vedeți și urechi să auziți până în ziua aceasta.

5Și v’au dus pre voi patruzeci de ani prin pustie; nu s’au învechit hainele voastre, și încălțămintele voastre nu s’au stricat din picioarele voastre.

6Pâine n’ați mâncat, vin și băutură amețitoare n’ați băut, ca să știți, că acesta este Domnul Dumnezeul vostru.

7Și ați venit până la locul acesta și a ieșit Sion împăratul Esevonului și Og împăratul Vasanului înaintea voastră cu războiu.

8Și i-am bătut pre ei și le-am luat pământul lor și l-am dat moșie lui Ruvim și lui Gad și la jumătate din neamul lui Manasì.

9Și să păziți să faceți toate cuvintele legăturii aceștia, ca să cunoașteți toate câte veți face.

10Voi stați astăzi toți înaintea Domnului Dumnezeului vostru, mai marii neamurilor voastre și bătrânii voștri și judecătorii voștri și cărturarii voștri, toți bărbații lui Israil.

11Femeile voastre și fiii voștri și nemernicul ce este în tabăra voastră dela tăetorul lemnelor voastre, până la purtătorul apei voastre.

12Ca să petreceți întru legătura Domnului Dumnezeului vostru și în juruințele lui, câte Domnul Dumnezeul tău pune asupra ta astăzi.

13Ca să te întărească pre tine popor luiș, și el să fie Dumnezeul tău, precum au zis ție și precum s’au jurat părinților tăi lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov.

14Și nu numai vouă singuri pun eu legătura aceasta și juruința aceasta;

15Ci și celor ce sunt cu voi astăzi aici înaintea Domnului Dumnezeului vostru și celor ce nu sunt cu voi aici astăzi.

16Că voi știți, cum am lăcuit noi în pământul Eghipetului și cum am trecut printre neamurile, care le-am trecut.

17Și ați văzut urîciunile lor și idolii lor cei de lemn și de piatră, de argint și de aur, cari sunt la ele.

18Să nu fie întru voi cinevà bărbat sau femeie sau casă sau seminție, care să cugete să se abată de la Domnul Dumnezeul vostru și să meargă să slujască dumnezeilor neamurilor acelora. Să nu fie întru voi vre-o rădăcină, care odrăslește în sus fiere și amărăciune.

19Și va fi după ce va auzì cuvintele juruinței acesteia, va cugetà întru inima sa, zicând: pe dreptul să fie mie, că întru rătăcirea inimii mele voiu umblà, ca nu împreună să piarză cel păcătos pre cel nepăcătos.

20Nu va vreà Dumnezeu să se milostivească spre acela; ci încă atunci se va aprinde mâniea Domnului și râvna lui asupra omului aceluia, și vor venì preste el toate blestemile legii aceștia, care sunt scrise în cartea aceasta, și va șterge Domnul numele lui de supt cer.

21Și-l va osebì spre rele pre el Domnul dintre toți fiii lui Israil, după toate blestemile legăturei cei scrise în cartea legii aceștia.

22Și va zice neamul celalt, fiii voștri, carii se vor sculà după voi, și cel strein, care va venì din pământ de departe și vor vedeà bătăile pământului aceluia și boalele lui, care le-au trimis Domnul preste el,

23Cu pucioasă și cu sărătură ars; tot pământul lui nu se va semănà, nici va odrăslì nici va crește preste el vre-o verdeață; în ce chip s’au surpat Sodoma și Gomora, Adama și Sevoimul, pre care le-au surpat Domnul întru iuțimea și întru mâniea sa.

24Și vor zice toate neamurile: pentruce au făcut Domnul așà pământului acestuia? Și ce este această iuțime mare a mâniei?

25Și vor răspunde: pentrucă a părăsit legătura Domnului Dumnezeului părinților lor, care o au făcut cu părinții lor, când i-au scos pre ei din pământul Eghipetului.

26Și s’au dus de au slujit la dumnezei streini și s’au închinat lor, pre carii nu i-au știut și nu le-au împărțit lor.

27Pentru aceea s’au mâniat cu iuțime Domnul asupra pământului aceluia, ca să aducă asupra lui toate blestemile cele scrise în cartea legii aceștia.

28Și i-au ridicat pre ei Domnul din pământul lor cu mânie și cu urgie și cu aprindere mare foarte, și i-au lepădat pre ei într’alt pământ, decât acum.

29Cele ascunse sunt la Domnul Dumnezeul nostru; iar cele arătate sunt la noi și la fiii noștri până în veac, ca să facem toate cuvintele legii aceștia.